S&P Global Ratings are planificate să divulge, vineri, noua evaluare a ratingului suveran al României. Statul se situează în ultima categorie recomandată pentru investitori, iar o retrogradare ar determina trecerea în zona speculativă, denumită „junk”. Principalul motiv pentru păstrarea ratingului este reducerea deficitului bugetar, însă continuă să existe amenințări din cauza crizei politice, a ratelor de dobânzi în creștere, a unei economii aproape stagnante și a dezechilibrelor externe.
Fitch și Moody’s au menținut în această vară România în categoria recomandată investițiilor, dar au păstrat perspectiva negativă. Fitch a reconfirmat calificativul țării la sfârșitul lunii iulie, iar Moody’s a luat o decizie similară în august. S&P este ultima dintre cele trei mari agenții care evaluează în acest an bonitatea României.
Economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a explicat pentru Digi24.ro că S&P este monitorizată cu atenție, deoarece agenția de rating deține cota de piață cea mai proeminentă dintre cele trei competitori.
Citește șiRomânii, motorul Trendyol în Balcani: o treime din vânzările din Grecia și Bulgaria vin de la cei 4.000 de comercianți din România
„S&P este agenția de rating cu cea mai mare cotă de piață. Este cea mai urmărită și acordă cele mai multe ratinguri dintre toate cele trei. De asta este importantă. Dacă un investitor ar alege să se uite la o singură agenție, la S&P s-ar uita, pentru că este cea mai mare dintre toate”, a declarat expertul.
Digi24.ro a detaliat în săptămâna precedentă pericolele cu care se confruntă România dacă este calificată în categoria „junk”. În același timp, Ministerul Finanțelor a lansat noile cifre bugetare, iar respingerea guvernului Mureșan de către Parlament a prelungit criza politică chiar înainte de pronunțarea verdictului agenției.
Reducerea deficitului este principalul argument al României.
În primele opt luni ale anului, deficitul bugetar a scăzut la 59,42 miliarde de lei, reprezentând 2,89% din PIB. În aceeași perioadă din 2025, deficitul a crescut la 86,36 miliarde de lei, echivalentul a 4,51% din PIB. Diferența dintre cele două valori se apropie de 27 de miliarde de lei.
Veniturile guvernului au înregistrat o creștere de aproape 48 de miliarde de lei, echivalentul a 11,4%, în timp ce cheltuielile au crescut cu aproximativ 21 de miliarde de lei, reprezentând un avans de 4,2% față de anul precedent.
Contribuția cea mai semnificativă a provenit din TVA. În primele opt luni, statul a încasat 103,4 miliarde de lei, cu 20,8 miliarde de lei în plus față de aceeași perioadă din 2025. Creșterea de 25,2% trebuie interpretată și în contextul majorării cotei standard de TVA de la 19% la 21%, al modificării cotelor reduse și al creșterii altor taxe.
Cheltuielile aferente personalului au scăzut cu 3,8%, în timp ce bugetul pentru asistența socială a scăzut doar cu 0,3%. În total, cheltuielile guvernului au continuat să crească.
Adrian Codîrlașu susține că scăderea deficitului reprezintă factorul esențial care ar putea determina S&P să mențină România în categoria recomandată pentru investiții.
„Pentru orice investitor contează cifrele. Nu îl interesează promisiuni sau povești. Contează cifrele, iar cifrele sunt în favoarea noastră. Am livrat în reducerea deficitului bugetar și cred că, dacă S&P ne va menține ratingul, acesta va fi motivul”, a explicat economistul.
Cristian Păun, profesor de economie, a subliniat că modificările au fost în mare parte alimentate de majorarea taxelor, în timp ce diminuarea cheltuielilor a rămas restrânsă. Conform lui, autoritatea va examina în special dacă această ajustare poate fi prelungită.
„Noi nu am rezolvat nimic din ceea ce consideră unii că am fi rezolvat. Până la urmă, am făcut o corecție a deficitului bugetar prin niște măsuri foarte slabe de reducere a cheltuielilor și prin creșteri de taxe, dar problemele sunt tot acolo. Suntem într-o economie aproape stagnantă, iar deficitul are toate șansele să își reia trendul dacă nu mai încasezi suficienți bani la buget”,
a spus Cristian Păun joi, în cadrul Digi24.
El a atras atenția și asupra scăderii producției industriale din ultimii ani și asupra climatului nefavorabil investițiilor private, considerând că aceste probleme pot pune sub semnul întrebării durabilitatea ajustării bugetare.
„S&P se va uita mâine și va vedea că deficitul a fost ținut sub control, culmea, cu un guvern minoritar. Dar se va uita și la durabilitatea și sustenabilitatea acestei corecții fiscal-bugetare. Până și celelalte agenții de rating ne-au transmis, în esență, că nu ne retrogradează încă pentru că știu ce ar însemna acest lucru pentru România și ne mai acordă o șansă. Să sperăm că această șansă va veni și mâine”, a adăugat profesorul Cristian Păun.
Ratele dobânzilor acapă din ce în ce mai multă proporție din buget.
42,05 miliarde lei reprezintă suma pe care statul a cheltuit-o pentru dobânzi în primele opt luni ale anului 2026, iar aceasta este cu 26,7% mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea dobânzilor s-a dovedit a fi peste șase ori mai rapidă decât evoluția cheltuielilor totale.
Aceste cheltuieli restrâng bugetul disponibil pentru proiecte de investiții, educație, sănătate și alte servicii publice și ar putea deveni și mai greu de gestionat dacă o posibilă retrogradare ar determina creșterea randamentelor solicitate de investitori pentru împrumuturile statului român.
În ceea ce privește economia, sprijinul este restrâns. Comisia Europeană previzionează o creștere de doar 0,1% în 2026, în urma unei creșteri de 0,7% în anul precedent. În 2027, prognoza prezice o recuperare de 2,3%, dar aceasta nu este suficientă pentru a corecta singură dezechilibrele bugetare.
Un alt pericol constă în încheierea PNRR în 2026. În primele opt luni ale anului, fondurile primite de la Uniunea Europeană au crescut cu 36,9%, iar veniturile provenite din componenta nerambursabilă a PNRR au escaladat de la 8,6 miliarde la 19,6 miliarde lei. O porțiune semnificativă a acestui ajutor nu va mai fi disponibilă în 2027.
Continuarea reducerii deficitului va depinde în mare măsură de gestionarea cheltuielilor și de sporirea eficienței în colectarea taxelor existente. Ultimele statistici ale Comisiei Europene indică că în anul 2023 România a reușit să încaseze aproximativ 30% din TVA-ul datorat, ceea ce corespunde unei pierderi de 9,2 miliarde de euro. În comparație, media europeană a fost de 9,5%.
Criza politică reprezintă un pericol pentru continuarea reformelor.
Respingerea Guvernului Mureșan în Parlament a prelungit instabilitatea politică într-un moment în care România trebuie să pregătească bugetul pentru 2027 și să continue reducerea deficitului. Cabinetul propus a primit 182 de voturi, sub pragul de 233 necesar învestirii.
În contextul evaluărilor de rating, instanțele de calificare consideră că criza politică devine crucială datorită impactului său asupra finanțelor publice. Întârzierea constituirii unui guvern cu puteri depline poate amâna aprobarea bugetului, implementarea reformelor administrative și inițiativele de reducere a cheltuielilor.
Adrian Codîrlașu a semnalat că, în lipsa unui control strict al cheltuielilor de către viitorul Executiv, o parte din realizările recente ar putea fi pierdută.
„Problema este că aceste cheltuieli au fost ținute fără o reformă și, din acest motiv, măsurile sunt extrem de ușor reversibile. Agențiile de rating și băncile de investiții se tem tocmai că progresul făcut acum poate fi pierdut foarte ușor”, a explicat economistul.
Investițiile străine au scăzut, în același timp deficitul extern a crescut.
Capitalurile străine investite direct au totalizat 1,127 miliarde de euro în lunile ianuarie până la iulie 2026, comparativ cu 4,915 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025, indicând o reducere de aproape 77%.
Datele sunt temporare și ilustrează fluxurile nete, care pot fi afectate de tranzacții izolate, de returnări între firmele din același grup sau de evoluția profitului reinvestit. Aceste informații nu arată în mod exclusiv o retragere generală a investitorilor, ci semnalează o scădere semnificativă a capitalului nou adus în economie.
În același interval, deficitul contului curent a urcat la 16,29 miliarde de euro în primele șapte luni, comparativ cu 15,71 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului 2025. Această disparitate indică faptul că România persistă în consumul și importul superioare producției și exportului, perpetuând astfel dependența de finanțarea externă.
Ce implicații ar avea o retrogradare în categoria „junk”?
O retrogradare nu ar însemna că România nu poate mai obține împrumuturi, însă costul finanțării ar putea crește. Investitorii s-ar aștepta la rate de dobândă sporite pentru riscul preluat, iar anumite fonduri de investiții, care se limitează la plasamente în active recomandate, ar putea diminua expunerea lor.
Efectele nu s-ar vedea automat, a doua zi, în toate dobânzile bancare și nici nu ar modifica dobânzile obligațiunilor deja emise. Costurile mai mari s-ar resimți treptat, pe măsură ce statul ar contracta împrumuturi noi sau ar refinanța datoriile ajunse la scadență. Ulterior, presiunea s-ar putea transmite către bănci, companii și creditele populației.
„Investitorii vor fi mai prudenți în a investi în România. Mai puține investiții înseamnă creștere mai lentă a salariilor și șomaj mai mare. O scădere în «junk» ne poate duce la recesiune, pe lângă ieșirile de capital. Și din această categorie se iese greu, pentru că una dintre condițiile necesare pentru creșterea ratingului este creșterea economică. Cu o economie în recesiune, nu avem cum să ne revenim repede”, a avertizat Codîrlașu.
O hotărâre nefavorabilă din partea S&P nu ar schimba în mod automat calificările stabilite de Fitch și Moody’s, pentru că cele trei organisme decide independent. Efectul real va fi determinat și de regulile fiecărui investitor: unii se bazează pe cea mai slabă notă, alții pe media sau pe ratingul intermediar atribuit de cele trei agenții.
Codîrlașu anticipează, totuși, ca S&P să păstreze ratingul României, susținând atât scăderea deficitului, cât și progresul Bursei de Valori București înainte de anunț.
„Eu cred că ne vor menține ratingul. Mă uit la modul în care a evoluat Bursa și aceasta pare să fie și așteptarea pieței. Scenariul optimist este să rămânem pe ultima treaptă de «investment grade». Scenariul pesimist este să fim retrogradați în «junk»”, a declarat economistul.
Menținerea ratingului nu ar însemna însă că problemele fiscale au fost rezolvate. România ar rămâne pe ultima treaptă recomandată investițiilor și ar trebui să demonstreze, prin bugetul pentru 2027 și prin continuarea reducerii deficitului, că ajustarea din acest an poate fi susținută și după încheierea PNRR.
COMENTARII / 0