România, avertizată: Ministerul Finanțelor cere atenție maximă

Decizia Agenţiei S&P Global de a reconfirma ratingul României la „BBB-/A-3” a fost luată în urma unui comitet special privind situaţia financiară a ţării, informează Ministerul Finanţelor.
Această evaluare pozitivă menţine România în categoria investiţiilor recomandate.
Potrivit sursei, S&P a recunoscut progresele înregistrate pe plan fiscal în anul 2026, printre care se numără scăderea deficitului bugetar în primul trimestru, precum şi impactul măsurilor de consolidare financiară implementate anterior.

„S&P confirmă progresele fiscale în 2026, inclusiv reducerea deficitului bugetar în primul trimestru şi efectele măsurilor de consolidare adoptate anterior”

, se menţionează în anunţul Ministerului Finanţelor.
Pe de altă parte, factorii care ar putea duce la o retrogradare a ratingului includ incapacitatea Guvernului de a pune în aplicare politici eficiente pentru diminuarea deficitului bugetar în cursul anului 2027.

Citește șiViceguvernator BNR: criza politică se prelungă, normalitatea e vitală

S&P Global Ratings a reconfirmat evaluarea financiară a României, menținând ratingul suveran la «BBB-/A-3», atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt.
Această evaluare a avut loc în urma unui eveniment special, și anume dizolvarea guvernului de coaliție ca urmare a votului de neîncredere exprimat în Parlamentul României, fiind o acțiune de rating neprogramată care a avut loc în afara calendarului anunțat la începutul anului.
Următoarea evaluare programată a ratingului suveran al României de către agenție este programată pentru 2 octombrie 2026, conform anunțului făcut de Ministerul Finanţelor.

România a înregistrat progrese în consolidarea fiscală, conform evaluării instituţiei S&P, care a reconfirmat ratingul țării.
Procesul de consolidare fiscală a fost demarat în primul trimestru din 2026, cu rezultate pozitive, precum scăderea treptată a deficitului și a dezechilibrelor macroeconomice.

Evaluarea S&P reflectă atât provocările economice şi politice actuale, cât şi faptul că România a început să livreze rezultate în procesul de consolidare fiscală în primul trimestru din 2026, precum reducerea graduală a deficitului şi a dezechilibrelor macroeconomice

Perspectivele negative ale agenţiei S&P sunt determinate de riscurile ridicate asociate cu implementarea consolidării finanţelor publice în următorii 6-12 luni și reducerea deficitelor externe ale României.

Potrivit evaluării, măsurile de consolidare fiscală au avut drept rezultat scăderea deficitului bugetar la aproximativ 1% din PIB în primele trei luni ale anului în curs, ceea ce reprezintă o reducere semnificativă, fiind aproape jumătate din nivelul raportat în anul precedent. Această consolidare a fost susținută atât de creșterea veniturilor datorate majorării taxelor și impozitelor, cât și de o gestionare mai eficientă a cheltuielilor. Ministerul estimează că deficitul bugetar va ajunge la 6,25% în acest an, rămânând unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa.

Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a afirmat că reconfirmarea ratingului suveran al României într-un mediu politic instabil reprezintă un aspect pozitiv, însă atrage atenţia asupra impactului semnificativ pe care deciziile politice îl au asupra percepţiei investitorilor faţă de România.

„Trebuie să fim foarte atenţi”

, a avertizat acesta, menţionând că România a demonstrat capacitatea de a pune în aplicare politici eficiente şi curajoase pentru consolidare fiscală, în ciuda unui mediu extern complex.

• menţinerea unui rating recomandat investiţiilor;
• execuţia bugetară aferentă primului trimestru;

sunt considerate certificări ale traiectoriei pozitive a României.
Însă, poziţia rating-ului rămâne vulnerabilă cu o perspectivă negativă, fiind necesare atât menţinerea traiectoriei de ajustare, cât şi absorbţia fondurilor europene în cadrul PNRR, SAFE şi fondurilor de coeziune pentru păstrarea gradului investiţional.

În contextul anului 2026, România a cunoscut o evoluție favorabilă a indicatorilor fiscali în perioada inițială, grație măsurilor de consolidare din 2025 și majorării veniturilor bugetare. Potrivit evaluării S&P, s-a înregistrat o scădere considerabilă a deficitului bugetar în trimestrul unu, ceea ce constituie un indiciu pozitiv în direcția stabilizării finanțelor publice.

Stabilitatea economică și susținerea investițiilor sunt puternic influențate de fondurile europene, care sunt considerate esențiale în evaluarea efectuată de agenție.
Se estimează că România va primi 2026 transferuri europene semnificative, inclusiv prin intermediul PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), care ar putea acoperi o parte considerabilă din necesarul de finanțare externă a economiei.

Potrivit estimărilor, S&P se aşteaptă ca economia României să intre într-o perioadă de stagnare temporară în 2026, cauzată, printre altele, de fluctuaţiile de pe pieţele energetice internaţionale. Ulterior, pentru 2027, se prognozează o relansare economică cu o creştere de 2,5%, determinată de implementarea reformelor şi accelerarea investiţiilor, ceea ce ar putea duce la îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici şi la reducerea dezechilibrelor externe.

Simultan, raportul subliniază vulnerabilitățile majore ale României: un deficit bugetar semnificativ, cerințe considerabile de finanțare externă și pericolele create de instabilitatea politică într-un mediu regional complex.
Potrivit S&P,

întârzierea reformelor sau blocarea accesului la fondurile europene

ar putea exercita o presiune majoră asupra profilului de risc al României.

Potrivit evaluării S&P, contextul politic actual, marcat de dizolvarea coaliţiei guvernamentale, poate conduce la dificultăţi pe termen scurt.
Agenţia consideră că sunt îndeplinite condiţiile pentru păstrarea stabilităţii instituţionale, subliniind existenţa unui acord politic larg cu privire la importanţa continuării reformelor şi consolidării fiscale, care include aprobarea unui buget credibil pentru anul 2027.
În paralel, autorităţile române au sarcina de a continua punerea în aplicare a reformelor structurale esenţiale pentru atragerea fondurilor europene şi consolidarea disciplinei bugetare, inclusiv în sectoare sensibile precum salarizarea în sectorul public şi administraţia publică.

Potrivit evaluării, printre factorii care ar putea duce la o scădere a ratingului se numără 2027 ca termen limită până la care Guvernul nu reuşeşte să implementeze strategii eficiente pentru diminuarea deficitului bugetar sau restricţionarea accesului la fonduri europene în intervalul 2026-2027, situaţie care ar putea limita potenţialul de creştere economică şi ar putea accentua riscurile asociate balanţei de plăţi.

În plus, o scădere a evaluării ar putea fi luată în considerare și în cazul unor presiuni externe accentuate, razboiul din Orientul Mijlociu putând avea o evoluție nefastă și prelungită pe piața energiei, ceea ce ar influența direct așteptările privind inflația.

În opinia agenției, îmbunătățirea perspectivelor economice ar putea surveni ca urmare a diminuării substanțiale a deficitelor și a reactivării creșterii economice.

România a înregistrat avansuri în ceea ce privește evaluarea sa financiară.
În legătură cu posibilitatea unei scăderi a ratingului României, Nazare a declarat:

„Obiectivul nostru este să evităm evaluările ad-hoc”

Astfel, se impune o abordare prudentă pentru a preveni consecințele negative.

Recent, România a demonstrat progrese în domeniul financiar.
În contextul riscului de retrogradare, Nazare a menționat:

„Obiectivul nostru este să evităm evaluările ad-hoc”

Pentru a evita consecințele nefaste, este esențial să se urmeze o strategie de prevenire a evaluărilor nedorite.

În urma anunțului făcut de Bolojan, se confirmă că partidele PNL și USR urmează să colaboreze strâns în cadrul discuțiilor programate la Cotroceni.
Bolojan a precizat că obiectivul principal al Guvernului pentru următoarele două săptămâni va fi accelerarea anumitor procese cheie.