România a crescut sumele alocate educației, însă finanțarea rămâne substanțial inferioară mediei statelor membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În anul 2023, cheltuielile publice pe fiecare elev din ciclul primar au ajuns la $3,783, în contrast cu media OCDE de $12,893, conform raportului „Education at a Glance 2026”.
Majoritatea finanțării educației se derivează din fonduri publice. În anul 2023, alocările publice pentru instituțiile de învățământ au constituat 4% din PIB-ul țărilor OCDE, în timp ce investițiile private au ajuns la 0,6% din PIB. În România, proporțiile au fost de 2,4% și 0,2% din PIB, respectiv pentru sectorul public și cel privat.
OECD a inclus într-un indicator mai larg cheltuielile publice pentru educație, atât în interiorul, cât și în afara instituțiilor de învățământ. Conform acestui raport, media internațională a scăzut de la 4,4% din PIB în 2015 la 4,2% în 2023. În România, proporția a crescut de la 2,4% la 2,6% în același interval.
Citește șiAvion iranian cu pasageri la bord, sechestrat pe aeroportul din Istanbul pentru o datorie de 3 milioane de euro
OCDE clasifică România împreună cu Grecia și Ungaria în categoria statelor în care investiția în educație reprezintă o proporție mică atât din cheltuielile totale ale guvernului, cât și din PIB. Această situație reflectă o prioritate bugetară mai redusă acordată sistemului educațional.
Care este valoarea pe care România o cheltuiește pentru educația unui copil?
Diferențele față de media OCDE apar și în bugetele destinate fiecărui student, însă mărimea dezechilibrului depinde de nivelul de învățământ.
În intervalul 2015–2023, cheltuielile statului pentru un copil cu vârste între 3 și 5 ani în România au evoluat de la 3.295 dolari la 4.766 dolari. În aceeași perioadă, media OCDE a crescut de la 8.201 la 10.331 dolari.
În sectorul primar, diferența cea mai accentuată apare. În anul 2023, bugetul alocat fiecărui student a fost de aproximativ 3.783 dolari, o sumă care reprezintă sub o treime din media OCDE, stabilită la 12.893 dolari.
În sectorul gimnazial, bugetul public al României s-a ridicat la 8.658 USD per elev, în timp ce media internațională a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică se situează la 14.291 USD.
În țările examinate, cheltuielile guvernamentale pentru fiecare elev sau student variază de aproape zece ori, în intervalul 3.398 până la 32.832 de dolari.
Majoritatea fondurilor alocate școlilor primare din România este folosită pentru plata personalului. Costurile salariale și celelalte cheltuieli legate de angajați constituie 86% din bugetul curent al instituțiilor, comparativ cu media OCDE de 79%. Restul fondurilor sunt destinate altor cheltuieli esențiale pentru funcționarea școlilor.
Bugetul alocat universităților se aliniază mai mult cu media OCDE.
România a cheltuit în anul 2023, pentru fiecare student înscris la programe de licență sau la niveluri superioare, o sumă de 11.042 dolari, în contrast cu media OCDE de 16.405 dolari.
În România, contribuția fondurilor publice la cheltuielile totale ale nivelurilor de studiu a ajuns la 83%, depășind media de 68% observată în statele OCDE. Prin urmare, instituțiile universitare românești se bazează într-o proporție mai ridicată pe finanțarea de la stat.
2015-2023 și România sunt intervalul și țara în care raportul arată că costurile alocate personalului universitar în raport cu numărul de studenți au înregistrat o creștere mai rapidă decât finanțarea totală per student. Această evoluție se poate explica parțial prin scăderea numărului de studenți, ceea ce amplifică costul estimat pentru fiecare individ, chiar dacă dimensiunea personalului rămâne în mare parte constantă.
Numai 28 de dolari pe student pentru activitățile de cercetare din universități.
În anul 2023, România a investit 28 de dolari pe student în activitățile de cercetare și dezvoltare ale instituțiilor de învățământ superior, comparativ cu media OCDE de 8 433 dolari pe student.
La nivelul Organizației, cheltuielile alocate cercetării și dezvoltării reprezintă aproximativ o treime din totalul bugetului instituțiilor de învățământ superior pentru fiecare student.
OCDE a subliniat că măsurătorile nu iau în calcul cercetările efectuate în instituții separate de universități, astfel că nu oferă o imagine completă a activității de cercetare a unei țări. În ciuda acestei restricții, raportul indică un nivel extrem de scăzut și în scădere al finanțării publice în România în domeniul respectiv.
Documentul notează, pe baza datelor Comisiei Europene, că România se află pe ultimul loc între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în privința intensității activităților de cercetare și dezvoltare. Raportul amintește și că România nu și-a atins obiectivul național stabilit pentru investițiile în acest sector.
COMENTARII / 0