România nu a înregistrat creștere economică în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului, potrivit datelor provizorii publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul a scăzut cu 0,2% pe seria brută și cu 1,9% pe seria ajustată sezonier. În spatele stagnării se află două evoluții opuse: consumul gospodăriilor s-a redus cu 3,1%, în timp ce investițiile au crescut cu 19,9%.
Rezultatul vine după ce, în primul trimestru, economia s-a contractat cu 0,1% față de ultimele trei luni din 2025. Pe ansamblul primului semestru, scăderea a fost de 0,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe seria brută, și de 1,6% pe seria ajustată sezonier.
Modul de calcul diferențiază cele două serii. Seria brută prezintă evoluția reală din intervalul analizat, în timp ce Seria ajustată elimină variațiile sezoniere și diferențele legate de numărul de zile lucrătoare. Prin urmare, pentru compararea a două trimestre consecutive, se aplică seria ajustată sezonier.
INS a estimat valoarea PIB din trimestrul al doilea la 501,1 miliarde de lei pe seria brută și la 529,7 miliarde de lei pe seria ajustată. Sumele sunt exprimate în prețuri curente, în timp ce procentele care arată creșterea sau scăderea economiei sunt calculate în termeni reali, după eliminarea efectului prețurilor.
Consumul a împins economia în jos, în timp ce investițiile au echilibrat scăderea.
Cheltuielile gospodăriilor au scăzut cu 3,1% față de trimestrul al doilea din 2025 și au redus evoluția PIB cu 1,9 puncte procentuale. Consumul individual al administrațiilor publice s-a diminuat cu 1,7%, iar consumul colectiv al statului cu 1,5%.
Investițiile s-au dovedit a fi sursa principală de impuls pozitiv. Cea mai importantă contribuție pozitivă. Formarea brută de capital fix, care cuprinde cheltuielile în construcții, utilaje și alte active, a înregistrat o creștere de 19,9% și a adăugat 4,3 puncte procentuale la evoluția PIB.
Exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 4%, iar importurile au urmat un trend similar, atingând 3%. În ciuda acestor evoluții pozitive, România a achiziționat din străinătate mai mult decât a vândut, ceea ce a condus la un export net negativ.
Sectorul construcțiilor a reprezentat una dintre principalele forțe motrice ale economiei în această perioadă. Activitatea din acest sector a înregistrat o creștere de 15,4%, contribuind la evoluția PIB cu 1,2 puncte procentuale. Agricultura, silvicultura și pescuitul au înregistrat o creștere de 6,1%, în timp ce activitățile culturale, recreative și alte servicii au crescut cu 12,8%.
În contrast, sectorul industrial a înregistrat o reducere de 3,9%, în timp ce activitățile de comerț, transport, depozitare, hotelierie și gastronomie s-au contractat simultan cu 4,3%. În plus, tranzacțiile din domeniul imobiliar au scăzut cu 8,3%.
Sectorul informațiilor și comunicațiilor a înregistrat o scădere de 2,5%, în timp ce activitățile ce cuprind administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială au înregistrat o reducere de 2%.
Scăderea economiei a fost mai redusă decât prognoza inițială a INS.
În data de vineri, informațiile lansate constituie a doua proiecție provizorie pentru al doilea trimestru. În versiunea publicată în septembrie, INS a semnalat o reducere anuală de 0,4% la nivelul seriei brute. Evaluarea actualizată evidențiază o contracție de 0,2%.
În cadrul seriei ajustate sezonier, scăderea comparativă cu trimestrul al doilea din 2025 a fost actualizată de la 2% la 1,9%. Creșterea față de trimestrul precedent a rămas constantă, la 0%.
După ce s-au revizuit informațiile aferente intervalului 2018-2025 și estimările legate de trimestrul al doilea al anului curent, s-au efectuat modificările. INS va publica primele informații despre evoluția economiei în trimestrul al treilea la data de 13 noiembrie.
COMENTARII / 0