România, „cu poveri mari ale datoriilor”, găsește moduri „creative” de a împrumuta bani de la cetățeni, scrie Bloomberg

România se află printre statele care încearcă să atragă fonduri suplimentare din rândul cetățenilor pentru a susține datoria publică, iar strategia sa „sânge contra obligațiuni”...

România se află printre statele care încearcă să atragă fonduri suplimentare din rândul cetățenilor pentru a susține datoria publică, iar strategia sa „sânge contra obligațiuni” a fost prezentată de Bloomberg ca una dintre cele mai neobișnuite inițiative de finanțare. Beneficiarii donării de sânge primesc oportunitatea de a achiziționa titluri de stat cu dobânzi preferențiale, peste 7%, iar până la începutul anului 2025, programul a adunat aproximativ 2,8 miliarde de lei de la populație, conform publicației americane.

În timp ce guvernele globale se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriei și cu cerințe financiare considerabile, România caută să convertească economiile cetățenilor într-o resursă financiară suplimentară pentru buget.

Bloomberg prezintă, în cadrul unei analize, modul în care diverse țări încearcă să atragă cetățenii de rând să achiziționeze obligațiuni guvernamentale.

Citește șiFost președinte de bancă, păcălit să dea 95.000.000 de euro pe WhatsApp. Escrocii au folosit AI-ul

„Confruntate cu poveri mari ale datoriilor, guvernele din întreaga lume găsesc modalități creative de a împrumuta bani.”

Jurnaliștii Bloomberg scriu.

România prezintă o combinație neobișnuită: donarea de sânge este asociată cu posibilitatea de a obține titluri de stat cu randamente mai mari.

Ionuț Nedelea, administrator de proiect și în vârstă de 46 de ani, se numără printre românii înscriși în program.

În intervale anuale, el oferă sânge, iar ulterior valorifică certificatul de donator pentru a achiziționa obligațiuni guvernamentale în condiții avantajoase.

Titlurile dedicate donatorilor de sânge au oferit dobânzi de peste 7%, depășind cu aproximativ un punct procentual rata disponibilă pentru majoritatea investitorilor individuali.

„S-ar putea să pierdeți jumătate de zi pentru donația propriu-zisă”, a spus Nedelea, „dar, evident, merită.”

Nu este un proiect complet nou. În 2023, Ministerul Finanțelor a introdus în cadrul programului FIDELIS secțiuni speciale pentru donatorii de sânge. În acea perioadă, aceste secțiuni au adunat în jur de 641 de milioane de lei.

Conform evaluării realizate de Bloomberg, inițiativa adresată investitorilor fizici, care cuprinde și segmentul destinat donatorilor de sânge, a adunat în jurul valorii de 2,8 miliarde de lei încă din începutul anului 2025.

România se bazează pe finanțare din partea investitorilor individuali, iar publicația menționează că această contribuție acoperă aproape o cincime din totalul de împrumuturi solicitat de guvern.

Planul devine esențial în circumstanțe în care guvernul caută sume considerabile de fonduri.

Ministerul Finanțelor urmărește, de-a lungul mai multor ani, să diversifice portofoliul investitorilor și să preserve programele de titluri de stat dedicate populației, printre acestea se găsesc TEZAUR și FIDELIS.

Fenomenul nu se limitează la României. Diverse guverne caută să mobilizeze economiile caselor prin emiterea de obligațiuni concepute pentru persoane fizice.

Datoria publică a înregistrat creșteri în numeroase economii, iar guvernele caută noi modalități de finanțare. Motivul este clar.

„Fiecare contribuție ajută”

a spus Moritz Kraemer, șeful economist la Landesbank Baden-Wuerttemberg și anterior director de rating la S&P Global.

„Guvernele încearcă să elimine orice credit pe care îl pot obține.”

, spune expertul.

În contextul guvernelor, investitorii individuali pot beneficia de un alt avantaj. În contrast cu anumite fonduri sau instituții financiare, capabile să reacționeze prompt în perioade de turbulenta, persoanele fizice preferă să achiziționeze obligațiuni și să le conserve până la scadență.

România nu reprezintă singura națiune care încearcă să convertească economiile cetățenilor în fonduri pentru guvern.

În Japonia, vânzările de obligațiuni către investitori individuali au atins cote record, datorită randamentelor mai mari care au devenit accesibile după ani de dobânzi extrem de scăzute.

În perioada aprilie-septembrie, conform informațiilor preluate, s-au comercializat obligațiuni guvernamentale ale Japoniei către investitori individuali, cu o valoare de 5,14 trilioane de yeni, echivalentul a aproximativ 33 de miliarde de dolari.

Valoarea a înregistrat o creștere de 84% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Japonia, de peste zece ani, își propune să direcționeze gospodăriile către piața obligațiunilor, recurând la campanii de publicitate și la personaje animate pentru a face investițiile mai accesibile publicului.

Informațiile provenite de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică evidențiază schimbarea comportamentului investitorilor individuali.

În 2024, gospodăriile au constituat 11% din datoria publică în țările monitorizate de OCDE, o cifră care depășește cu mai mult de două ori proporția din 2021.

În perioada anului până în octombrie 2025, șase state au introdus noi instrumente financiare concepute pentru investitori individuali, în timp ce încă alte șase au declarat că vor lansa același tip de titluri.

Guvernele profită de posibilitatea de a accesa o bază de finanțare mai extinsă. În același timp, cetățenii consideră titlurile de stat mai atractive datorită dobânzilor ridicate, într-o perioadă în care economisitorii caută randamente.

Strategia întâmpină și opozitori. Pentru a convinge cetățenii să achiziționeze titluri de valoare, autoritățile trebuie, uneori, să propună rate de dobânzi superioare sau beneficii fiscale. Astfel de măsuri pot duce la majorarea cheltuielilor de finanțare ale statului.

„Nu mi se pare că merită. Nu mai este o sursă ieftină de datorii”

a spus Sunil Krishnan, șeful diviziei multi-active de la Aviva Investors.

Un alt pericol apare dacă cetățenii transferă sume semnificative din depozitele bancare către titluri de stat, iar băncile ar putea să-și piardă o porțiune din baza de depozite.

stabilității financiare este influențată în funcție de dimensiunea acestor transferuri și de configurația sistemului bancar.

Autoritățile române consideră că programul include un segment care depășește finanțarea datoriei publice.

Ștefan Nanu, director al Trezoreriei, afirmă că beneficiile sociale ale inițiativei justifică plata unei dobânzi adiționale.

În anul 2023, programul a luat naștere în cadrul unei campanii asociate cu un post de radio rock, iar Nanu a precizat că mecanismul se bucură și de promovare gratuită în mass-media.

„Scopul nostru nu este să-i îmbogățim pe unii oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”,

a declarat Nanu pentru Bloomberg.

Statul încearcă să abordeze simultan două provocări: să atragă sânge pentru sistemul medical și să obțină fonduri de la investitori individuali.

Laviniu Beze, directorul unei asociații românești de comercianți cu amănuntul, este considerat unul dintre investitorii care beneficiază de dobânzi preferențiale.

El donă sânge de aproximativ patru ori pe an și apoi achiziționează obligațiuni. Aceste instrumente constituie acum 40% din portofoliul său.

„Am tradingul în sânge. Ca investitor, chiar dacă primești un punct procentual în plus, bineînțeles că trebuie să-l folosești.”

Beze a declarat.

COMENTARII / 0