România se află în faza finală a evaluărilor anului, iar toate cele trei mari agenții de rating manifestă, în prezent, o perspectivă negativă asupra datoriei suverane.
La 31 iulie, Fitch a păstrat calificativul BBB-, iar la 7 august, Moody’s a menținut ratingul Baa3. Aceste două decizii marchează nivelul superior al categoriei recomandate pentru investitori.
S&P se apropie, iar situația este mai dificilă decât la începutul verii: România rămâne sub conducerea unui guvern interimar, iar cabinetul propus de Siegfried Mureșan a eșuat în votul de încredere din Parlament pe 30 septembrie. Extinderea blocajului politic a intensificat presiunea asupra ratingului, într-o perioadă în care statul trebuie să dovedească că poate continua reducerea deficitului.
Citește șiIlie Bolojan depune mărturie la DNA Iași în dosarul Fănel Bogos
România a obținut aprobarea de la Fitch și Moody’s. Totuși, avertismentele au persistat.
Precedentul Fitch evidențiază distanța la care România poate ajunge într-o decizie nefavorabilă.
În raportul publicat la sfârșitul lunii iulie, Fitch a arătat că autoritățile române au contestat concluzia inițială a comitetului de rating și au oferit date adiționale. După apel, decizia finală de rating s-a schimbat față de concluzia inițială.
Fitch a menționat că țara rămâne la ratingul BBB-, însă cu o perspectivă negativă. În raport, agenția a subliniat că principalele puncte slabe includ deficituri bugetare semnificative, creșterea datoriei publice, niveluri ridicate de inflație și o fragmentare politică accentuată.
O săptămână mai târziu, Moody’s a păstrat România în categoria de rating investițional, Baa3, menținând perspectivă negativă. Agenția a evidențiat progresele inițiale în reducerea deficitului, însă a subliniat și riscurile pe care fragmentarea politică le poate aduce în continuarea consolidării fiscale.
România a finalizat primele două evaluări, însă nu a părăsit zona de risc.
Ce așteaptă S&P de la România în ultimul examen.
În prezent, S&P plasează România la BBB-/A-3 și previzionează o perspectivă negativă. Aceasta reprezintă ultimul nivel din segmentul „investment grade”. Dacă ratingul scade cu o treaptă pe termen lung, România ar fi scoasă din categoria recomandată investițiilor conform scalei S&P.
În evaluarea anterioară programată, 3 aprilie, S&P a păstrat ratingul și perspectiva negativă. La acea ocazie, agenția a estimat că deficitul bugetar va scădea la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, avertizând că ratingul ar putea fi revizuit la jos dacă traseul de consolidare fiscală se departează semnificativ de așteptările sale sau dacă întârzierile în obținerea fondurilor europene intensifică presiunile.
S&P a evidențiat că impassele politice devin semnificative pentru evaluarea creditului, întrucât acestea influențează abilitatea statului de a formula și pune în aplicare decizii.
„Nu avem o opinie despre politică în sine”
– au menționat reprezentanții instituției, subliniind că ceea ce contează este impactul schimbărilor politice asupra elaborării și implementării politicilor publice. S&P a declarat anterior că un impas politic prelungit, care ar împiedica scăderea suplimentară a deficitelor în 2027, ar putea exercita presiune asupra ratingului.
Argumentul Bucureștiului: deficitul scade chiar și în criză politică
Instituțiile se străduiesc să convingă S&P că, deși există instabilitate politică, corecția bugetară nu a fost abandonată.
În seara de joi, Alexandru Nazare, care ocupă funcția de ministru interimar al Finanțelor, a exprimat încredere că România va păstra ratingul de recomandare pentru investitori.
„Am mare încredere”
– a declarat Nazare după ce a dialogat cu reprezentanții agenției. Principalul punct susținut de partea română se referă la executia bugetara, iar, conform ministrului, în lunile guvernului interimar nu s-a înregistrat niciun derapaj fiscal.
În ultimele date furnizate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar aferent primelor opt luni a ajuns la 2,89% din PIB, reprezentând o reducere de aproximativ 31% față de aceeași perioadă a anului precedent.
În cadrul întâlnirii din 24 septembrie cu delegația S&P, au fost prezenți premierul interimar Ilie Bolojan, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, și economistul Ionuț Dumitru.
Ionuț Dumitru afirmă că reforma fiscală implementată până acum constituie principalul motiv pentru România și că deficitul ar trebui să scadă la aproximativ 6% din PIB în cursul anului.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, afirmă că indicatorii macroeconomici nu susțin momentan o retrogradare, însă autoritățile de rating urmăresc în mod special evoluția ajustării bugetare pentru anii 2027 și 2028.
Pentru ce consideră S&P că acest examen este cel mai greu
Principala diferență față de ratingurile acordate de Fitch și Moody’s constă în momentul politic în care se pronunță verdictul.
În data de 31 iulie și 7 august
agențiilor de rating, nu se concentrează pe componența politică a unui guvern, ci pe abilitatea acestuia de a susține și pune în practică măsurile necesare pentru a reduce deficitul și a stabiliza datoria.
Tensiunile se amplifică prin escaladarea datoriei și prin cerința majoră de finanțare a statului, într-o perioadă în care cheltuielile de împrumut s-au intensificat, iar piața monitorizează cu atenție ieșirea României din criza politică.
Când se poate aștepta să fie emis verdictul?
Un punct de referință este evaluarea anterioară programată a României. În data de 3 aprilie 2026, S&P a difuzat decizia la 16:06 EDT, echivalentul a aproximativ 23:06 în România. Dacă compania respectă modelul precedent, rezultatul de vineri ar putea fi divulgat în jurul orei 23:00, însă acea oră nu a fost stabilită oficial de S&P.
COMENTARII / 0