Romulus Badea, preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România, a afirmat marţi, într-o conferinţă de presă, că proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului cu privire la admisia şi şederea străinilor în România conduce la o decizie unilaterală a statului.
Statul hotărăşte, în mod unilateral, de ce profesii este nevoie în România, fără a se consulta cu mediul de afaceri
, a declarat el.
Citește șiBioNTech, compania din spatele vaccinului anti-COVID dezvoltat cu Pfizer, închide trei fabrici în Germania
Articolul continuă prezentând informaţii suplimentare mai jos.
Potrivit unei solicitări înaintate de organizație, lista respectivă nu ar trebui să fie definitivată exclusiv de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), ci să fie însoțită și de un aviz obligatoriu din partea partenerilor sociali, după cum relatează Agerpres.
Badea a declarat că proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului cu privire la admisia și șederea străinilor în România necesită îmbunătățiri.
La o ședință publică, a fost discutată versiunea 3.0 a proiectului, care ulterior a fost prezentată în Consiliul Economic și Social și în Guvern pentru o primă lectură.
Votarea a fost însă amânată din cauza numeroaselor observații primite.
IMM România a susținut dintotdeauna că acest act normativ are lacune și necesită clarificări.
Cele 50 de pagini de observații oferite de ministerele implicate confirmă acest lucru.
În continuare, sunt trei aspecte esențiale care necesită modificări:
interferența excesivă a statului în mediul de afaceri,
lista profesiilor deficitare care reprezintă o barieră,
și necesitatea unui aviz obligatoriu din partea partenerilor de dialog social.
„Statul hotărăşte, în mod unilateral, de ce este nevoie în România, fără a se consulta cu mediul de afaceri”
,
a afirmat Badea, care a oferit exemple de bună practică din Franța, Germania, Polonia, Italia și Portugalia.
În aceste țări, lista profesiilor deficitare este folosită ca un instrument de facilitare a recrutării, nu de limitare.
Badea a solicitat ca lista să nu fie stabilită doar de către ANOFM, ci să fie și avizată obligatoriu de partenerii de dialog social.
Potrivit Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă, anumite restricţii majore perturbează grav funcţionarea IMM-urilor în România.
Reprezentantul organizaţiei a semnalat aceste limitări în legătură cu acelaşi subiect.
Romulus Badea a adus în discuție anumite prevederi care ar putea afecta semnificativ capacitatea firmelor de a angaja forță de muncă străină.
Concret, aceste reglementări impun o perioadă de cel puțin un an de activitate în domeniul respectiv și reduc la jumătate numărul maxim de angajați care pot fi contractați în viitor.
În esență, statul român limitează posibilitățile de creștere ale companiilor pe baza performanțelor lor istorice.
În situații economice dificile, atunci când o firmă obține noi contracte și are nevoie de mai mulți angajați, aceste limite îi îngrădesc capacitatea de a răspunde cererii.
Pentru start-up-uri, această măsură este extrem de restrictivă deoarece, chiar dacă se dezvoltă rapid și extind echipa, li se permite să angajeze cel mult un muncitor străin.
Mai mult, există incertitudini privind posibilitatea de a angaja muncitori pentru a-i pune la dispoziția altor angajatori, adică așa-numiții agenți de muncă temporară.
„(…) În actul normativ acest lucru este interzis, ceea ce înseamnă că, teoretic, la intrarea în vigoare a acestei legi, locurile de muncă ale tuturor cetăţenilor, care sunt angajaţi ca agenţi de muncă temporară devin nesigure”
, a declarat Romulus Badea.
Preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România a declarat că regimul sancţiunilor prevăzute în actul normativ nu reprezintă o excepţie de la tendinţa generală, afirmând că legislaţia în vigoare nu include măsuri preventive sau de conformare, în ciuda faptului că astfel de reglementări există deja în
„legislaţia muncii”
.
În opinia sa, această situaţie este o dovadă că legea respectivă nu constituie un caz izolat, ci mai degrabă o continuare a unei tendinţe deja existente.
Romulus Badea, preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România, a explicat că sancţiunile prevăzute sunt extrem de severe, variind de la 5.000 la 40.000 de lei. O parte semnificativă a acestor sancţiuni depinde de numărul de angajaţi, fără să existe o limitare clară. De exemplu, în cazul în care există o problemă cu redactarea contractului de muncă pentru un grup de 30 de sudori străini, amenda poate ajunge la 30.000 de lei de persoană. În acest scenariu, angajatorul ar putea fi amendat cu sume considerabile, de până la 900.000 de lei, fără ca acestea să fie plafonate sau să existe o procedură de conformare. De asemenea, garanţiile de 75.000 de euro pentru agenţiile de recrutare şi garanţia de 1.000 de euro de persoană pentru angajatorii care au voie să procedeze la angajarea directă pot fi confiscate fără ca presupusul contravenient să aibă posibilitatea de a suspenda executarea.
„Măsurile din această Ordonanţă deturnează natura iniţială a garanţiei către un mod de executare a companiilor, a angajatorilor şi agenţiilor de recrutare, înlocuind procedurile obişnuite de executare silită fiscală. Practic, angajatorii şi agenţiile de recrutare nu au dreptul să se apere şi devine un proces foarte costisitor”
IMM România a găzduit o conferință de presă marți, unde au fost discutate mai multe teme importante.
Printre subiectele dezbătute s-au numărat programul Start Up Nation,
transparența în ceea ce privește salariile și
problemele legate de blocajul privind aducerea muncitorilor străini.
COMENTARII / 0