În urma unei schimbări semnificative de perspectivă, Banca Mondială a ajuns la concluzia că a avut o abordare incorectă timp de trei decenii, considerând intervenția statului în economie ca fiind nefastă. Potrivit unui raport recent, examinat de The Wall Street Journal, politicile industriale, considerate anterior un factor de inhibare a dezvoltării, se dovedesc a fi, în realitate, un catalizator al creșterii economice.
Nu sunt un eșec
, ci mai degrabă un motor de creștere, după cum reiese din exemplul oferit de România, care a reușit să se impună la nivel global ca un model de succes.
Citește șiCasa faimoasă cu ușă albastră care se vinde cu peste 9.000.000 de euro: povestea care a făcut-o celebră în 1999
Țara noastră a devenit un centru global de software datorită unui model economic inovator. România a reușit această transformare prin implementarea unor scutiri fiscale care au atras numeroase companii de software. Acest proces de transformare a fost posibil prin intermediul unor politici fiscale avantajoase care au favorizat dezvoltarea acestui sector. Economia românească a înregistrat astfel o schimbare majoră, transformându-se într-un hub pentru industria de software la nivel global.
În raportul său, Banca Mondială evidențiază faptul că ascensiunea României în sectorul tehnologic a fost un proces deliberat, rezultat al unei strategii bine definite de promovare a dezvoltării capitalului uman de înaltă calificare.
Într-un context recent, Banca Mondială a evidențiat cu succes implementarea politicii industriale în România, care a acordat scutiri fiscale pentru inginerii IT calificați. Această inițiativă a dus la o creștere semnificativă a numărului de specialiști cu abilitățile necesare pentru a face din România un hub important pentru dezvoltarea de software la nivel global, sau, așa cum spune Banca Mondială, un „centru global de prim rang pentru dezvoltarea de software.”
Țara noastră a cunoscut o schimbare profundă în structura sa economică datorită unui program care a acordat scutiri de impozit pe salarii pentru profesioniștii din domeniul IT, încurajând astfel tinerii să urmeze educație în acest domeniu cheie. Rezultatele acestui program au fost pozitive, după cum reiese din evaluările specialiștilor. Programul a transformat România într-un centru important pentru dezvoltarea de software.
Într-o schimbare semnificativă de perspectivă, vechile recomandări au devenit nesemnificative, fiind comparate cu o dischetă, odată cu abandonarea „dogmei” unei piețe libere lipsite de reguli.
Recomandările vechilor economiști șefi, precum Indermit Gill de la Banca Mondială, privind accentul exclusiv pe mecanismul liber al pieței și diminuarea deficitului bugetar au fost supuse unei critici dure. Aceste sugestii au devenit, în timp, la fel de utile ca o dischetă, potrivit Indermit Gill, economist-șef al Băncii Mondiale.
became
Potrivit Indermit Gill, economist-șef al Băncii Mondiale, vechile sfaturi privind reducerea deficitelor și accentuarea mecanismului liber al pieței au fost desființate de trecerea timpului. Ele sunt azi la fel de utile ca o dischetă.
My final response
Sfatul vechilor economiști, printre care Indermit Gill, economist-șef la Banca Mondială care recomandă Guvernului să se axeze doar pe mecanismul liber al pieței și diminuarea deficitului bugetar a fost criticat dur. Aceste sugestii au devenit inutile și trecerea timpului le-a redus la aceeași valoare practică ca o dischetă.
În prezent, politica industrială cunoaște o revitalizare, aceasta fiind definită ca setul de măsuri guvernamentale care vizează direcționarea activității economice, spre deosebire de abordarea laissez-faire a piețelor.
Transformarea a fost una remarcabilă, trecându-se de la un „eșec costisitor” la un veritabil „motor de creștere”.
În anul 1993, Banca Mondială considera că intervențiile guvernamentale, asemănătoare celor din Coreea de Sud, erau un eșec. Însă, datele actualizate demonstrează că respectivele măsuri au generat o creștere economică suplimentară de 3% pe an. În prezent, un număr de 183 de țări adoptă politici industriale, în căutarea replicării succeselor înregistrate de România și China.
În ciuda acestui fapt, experții atrag atenția că strategia industrială nu trebuie să fie aplicată în mod agresiv, ci mai degrabă cu precizie.
Nu trebuie să fie un „baston”
(tarife și subvenții brute), ci mai degrabă un „bisturiu”.
Economistul șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill, a afirmat că „în mod frecvent, guvernele din țările aflate în dezvoltare comit erori, nu din cauză că ar opta pentru o strategie industrială incorectă per se, ci din cauză că de obicei aplică soluții grosiere, precum majorarea tarifelor și acordarea de subvenții extinse, în loc să utilizeze abordări mai precise, cum ar fi crearea de parcuri industriale și implementarea de programe pentru dezvoltarea abilităților”.
Se abordează posibilele pericole ale traiectoriei actuale a economiei.
Într-o perspectivă critică, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) emite un avertisment. Revenirea la subvenții și intervenții masive ale statului ar putea duce la corupție și ar crea diviziuni economice persistente între națiuni.
Nu se mai termină niciodată
așa cum subliniază avertismentul BERD cu privire la posibilele consecințe ale unor astfel de măsuri.
COMENTARII / 0