Sâmbătă seara, România a intrat într-o situație neobișnuită în cadrul sistemului său energetic: importurile de energie electrică au înregistrat un volum superior producției interne, atingând aproape 3.400 MW, potrivit informațiilor furnizate de Transelectrica și raportate de E-nergia.ro.
Acest nivel este alarmant, având în vedere că capacitatea maximă a liniilor de interconexiune este de 4.000 MW.
Conform sursei menționate, producția internă de energie distribuită în rețea a atins un nivel foarte scăzut, de doar 2.900 MW.
Citește șiVești bune pentru șoferi! Se pregătește deschiderea unui nou tronson din Autostradă de Centură București
Oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, scăderea majoră a producției hidro din cauza secetei și a debitului scăzut al Dunării, precum și lipsa vântului, au alimentat această situație critică.
3 octombrie nu a fost o seară în care centralele eoliene și fotovoltaice au funcționat, iar hidrocentralele și termocentralele pe cărbune au generat fiecare sub 1.000 MW.
Într-un scenariu de cerere moderată de energie, tipic pentru un week-end, producția internă s-a dovedit inadecvată, iar necesitatea de a importa importuri a crescut considerabil.
Cu toate acestea, presupunerea că prețurile reduse ar fi motivat alegerea importurilor nu găsește susținere în datele pieței. În acea perioadă, prețul energiei electrice pe piața de ziua următoare (PZU) a atins peste 1.900 lei/MWh, un nivel suficient de atrăgător pentru ca centralele pe gaz și cărbune să continue operațiunile.
Chiar și așa, centralele pe gaze au funcționat la doar 1.250 MW, iar cele pe cărbune la sub 600 MW, ceea ce ridică întrebări cu privire la disponibilitatea combustibililor sau la eventuale probleme tehnice. Prețuri de peste 1.000 de lei/MWh sunt aproape o constantă în fiecare seară.
Această situație evidențiază dificultăți semnificative ale rețelei energetice a țării, sistemului energetic național, în special când nu există capacități adecvate de stocare pentru excesul de energie fotovoltaică generată pe parcursul zilei.
Fără soluții pe termen lung și fără investiții în capacități de producție și depozitare, astfel de incidente ar putea să devină tot mai frecvente, în special pe măsură ce sezonul rece se apropie, iar cererea de energie crește exponențial.
În peisajul energetic de astăzi, un furnizor major de energie electrică din România a depus cererea de insolvență, motivat de suspendarea funcționării centralei din Cernavodă. Getica 95, al șaselea furnizor major de energie în segmentul retail, a adresat cererea de insolvență către Tribunalul Buzău în data de 1 octombrie.
În data de 1 octombrie, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis să păstreze starea de alertă energetică pentru încă 30 de zile. În această perioadă, centrala din Cernavodă nu a reluat activitatea.
Pe 13 august 2026, Centrala Nucleară Cernavodă a fost complet scoasă din Sistemul Energetic Național, ca urmare a unei scăderi majore a debitului Dunării care puneau în pericol siguranța operațiunilor reactorului 2. Înainte, reactorul 1 a fost suspendat pe 27 iulie din aceeași cauză.
COMENTARII / 0