Conform datelor Eurostat pentru anul 2024, citate de Euronews, România prezenta o dependență de 77% de la importurile de petrol. Deși procentul este ridicat, această cifră poziționează țara mult mai bine decât multe dintre marile economii europene.
Singura țară cu un nivel de import mai scăzut era Danemarca, la 58,1%. România ocupa a doua poziție, urmată de Ungaria cu 83,5%. În continuare, Italia se situează la 89,8%, Germania la 96,9%, iar Franța la 99,8%.
Aspectul cheie constă în distincția dintre volumul petrolului adus din străinătate și proporția necesarului satisface din surse externe. Chiar dacă un stat achiziționează cantități considerabile, poate prezenta o dependență mai mică dacă are producție locală. România se regăsește în această configurație.
Citește șiPrețurile locuințelor continuă să crească în Europa. România, printre țările cu cele mai mari scumpiri. Unde au scăzut prețurile
Importul petrolului are o importanță majoră.
În cadrul UE, nivelul de dependență este considerabil mai ridicat. În anul 2024, blocul a achiziționat 471,3 milioane de tone de țiței, în timp ce producția internă a însumat doar 15,5 milioane de tone. Procentul total de dependență de importuri a atins 96,6%.
Cele mai mari cantități de petrol și produse petroliere s-au introdus în Țările de Jos, cu 138,3 milioane de tone, urmat de Germania, cu 117,8 milioane, Spania, cu 85,8 milioane, Franța, cu 82,4 milioane, și Italia, cu 73,3 milioane de tone.
Țările de Jos se constituie un nod major de rafinare și reexport, motiv pentru care o porțiune considerabilă a petrolului care ajunge în porturile olandeze este ulterior expediată către alte state europene. În plus, clasificarea trebuie însă examinate cu atenție.
Rafinarie la Năvodari, România. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Facebook/Garda Naţională de Mediu
Chiar dacă România nu se situează în rândul celor mai dependenți, aceasta rămâne vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor.
Starea economică a României nu exclude posibilitatea ca creșterea prețului la petrol să fie reflectată cu rapiditate în economie. În anul 2024, importurile au satisfăcut în jur de 77% din cererea totală de combustibil, conform informațiilor furnizate de Euronews. Mai departe, statisticile INS, colectate de Mediafax, indică faptul că în 2025, țara a adus în țară aproximativ 8,9 milioane de tone de petrol, comparativ cu un consum total de circa 11,4 milioane de tone.
Kazahstanul reprezintă principalul furnizor extern. În primele patru luni din 2026, petrolul adus din străinătate a constituat în jur de 72,8% din totalul resurselor naționale, conform informațiilor INS preluate de Mediafax. Se evidențiază un risc distinct: România nu se bazează la fel de mult pe importuri ca alte țări europene, însă este puternic dependentă de anumite rute și furnizori.
De ce Strâmtoarea Ormuz este importantă acum.
Prețul Brent a înregistrat un prag de peste 100 de dolari pe baril, în urma atacurilor recente asupra rutelor din Strâmtoarea Ormuz. Conform Euronews, prețurile petrolului au crescut deja cu 65,7% față de nivelul din finalul anului 2025.
Impactul nu se limitează doar la petrol. În UE, aproximativ două treimi din combustibilul utilizat se consumă în sectorul transporturilor, iar creșterea prețului țițeiului poate se reflecta asupra costurilor motorinei, benzinei, transportului aerian și a marfelor.
În cazul României, perspectiva este mai complexă: națiunea nu se situează în rândul economiilor europene cele mai dependente de petrolul importat, însă orice perturbare prelungită a pieței globale sau a canalelor de aprovizionare poate ajunge prompt la rafinării și, în final, la stațiile de alimentare.
COMENTARII / 0