O situație delicată a fost creată de către România ca rezultat al propriilor acțiuni – și anume, creșterea rapidă a fost alimentată de consum și de îndatorare, și nu de producție și inovare, iar în prezent consecințele acestui fapt încep să se manifeste, potrivit lui Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR.
Factura pentru această abordare urmează să fie prezentată, a adăugat el, într-un discurs ținut la evenimentul organizat de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Problemele economice sunt generate de scăderea demografică și de nivelul relativ scăzut de calificare a forței de muncă, ceea ce duce la o productivitate redusă. La acestea se adaugă rate de dobândă ridicate, impactul șocului pe materii prime și o cerere de consum în scădere. Potrivit spuselor lui Dascălu, aceste aspecte au dus la deficite mari, însă rezultatele scontate de cei care le-au generat
„nu au adus rezultatul dorit”
Citește șiRomânii pot investi în Tezaur 5 octombrie: dobânzi locuri de cumpărare
.
În opinia sa, 2 ani de creștere economică au înregistrat valori subunitare, rămânând sub potențial. Este o situație îngrijorătoare. „Noi avem o estimare de PIB potențial undeva la 2,2%-2,3%. Oricum, anul acesta, dacă nu se revizuiesc semnificativ datele, ceea ce se întâmplă destul de des, ne-am putea aștepta la o recesiune pe întreg anul, nu doar la o recesiune tehnică”, afirmă
economistul șef al BCR
.
În cadrul conferinței, au fost înaintate patru puncte cheie de către vorbitor.
Se pare că vechea abordare a epuizat toate resursele. O creștere economică determinată de majorarea salariilor a dus la dublarea veniturilor reale, însă eficiența muncii a înregistrat o creștere de numai jumătate din această valoare. Ca urmare, cererea a cunoscut o creștere rapidă, însă o parte semnificativă din această cerere a fost satisfăcută prin importuri. În prezent, sectorul industrial se află la un nivel cu 10% mai scăzut decât cel înregistrat înainte de pandemia COVID.
Procesele care au impulsionat creșterea economică se estompează treptat. 1,2 miliarde de fonduri europene au fost pierdute recent, iar investițiile statului, deși au menținut economia la un nivel de stabilitate, nu au avut efecte structurale decisive. În ceea ce privește sectorul privat, se remarcă o lipsă aproape totală de inovație, companiile concentrându-se mai mult pe extinderea capacităților decât pe dezvoltarea de concepte inovatoare.
O creștere alarmantă a datoriei publice se înregistrează, generând consecințe economice nefaste. Întrucât ratele dobânzilor ating 7%, creșterea nominală a PIBului nu va fi suficientă pentru a atenua impactul datoriei. Singura soluție viabilă din punct de vedere matematic este obținerea unui surplus primar. În conformitate cu proiecțiile actuale, valoarea maximă a datoriei publice va atinge 67-68% din PIB în anul 2029, cu condiția respectării planului economic stabilit. În cazul în care această condiție nu va fi îndeplinită, deciziile privind datoria publică vor fi luate de piețele financiare.
Consecințele politice ale dezordinii.
Străinii care investesc în România contactează economistul șef pentru a se interesa despre situația din țară.
Întrebările acestora îi creează dificultăți lui Dascălu, deoarece nu are o explicație clară.
Diferența dintre randamentele obligațiunilor românești și germane, precum și presiunea asupra valorii monedei naționale, reprezintă indicatorii acestui climat de instabilitate.
Reforma educațională este considerată de economistul șef al unei mari bănci drept unica schimbare cu adevărat importantă, însă progresul acesteia este împiedicat de către sindicate de trei decenii.
În mod inevitabil, se ajunge la o concluzie: ori se implementează măsuri de consolidare fiscală, reforme în sistemul educațional și digitalizare în mod real, ori presiunile pieței impun adoptarea acestor măsuri într-un mod mai puțin nedureros. Drumul cel mai puțin dureros este acela pe care țara noastră trebuie să-l aleagă.
Nu se poate păstra originalul ca atare; totuși:
Fie se realizează consolidare fiscală, reformă în educație și digitalizare cu adevărat, fie piețele ne forțează să o facem pe calea mai dureroasă.
devine
În cele din urmă, fie se adoptă o abordare reală pentru consolidarea fiscală, fie reformele în educație și procesele de digitalizare se impun prin presiunile pieței, generând consecințe mai puțin favorabile.
Ciprian Dascălu a prezentat un discurs la evenimentul organizat de AAFBR, care poate fi vizualizat aici.
COMENTARII / 0