România, în creștere alarmantă: metoda „loverboy”, arma traficanților

România continuă să fie o sursă semnificativă de victime ale traficului de persoane. Potrivit celui mai recent raport emis de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, numărul de victime identificate a crescut în anul precedent. Femeile și minorii sunt cei mai vulnerabili, fiind adesea atrași în aceste situații de către persoane cu care au o legătură apropiată, folosind tactici precum metoda „loverboy”.

Conform datelor din 2025, o realitate sumbră se conturează: minorii constituie aproape jumătate din persoanele afectate de traficul de persoane în România. Exploatarea acestor victime nu se limitează exclusiv la teritoriul național. O situație dramatică o ilustrează pe Anca, care a devenit victimă a exploatării în Olanda, o țară care, alături de Germania, Marea Britanie, Austria, Italia și Elveția, reprezintă o destinație frecventă pentru persoanele de origine română traficate.

Exploatarea sexuală și producția de material pornografic infantil reprezintă principalele forme de trafic în România, potrivit declarațiilor Cristinei Stepanescu, directoare a Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane.

Citește șiVitali Kliciko: „Rusia distruge Kievul”. Atacurile cu drone și rachete au lovit poduri, locuințe și infrastructura critică

„Traficul în România, în general, în continuare rămâne în zona de exploatare sexuală și pornografie infantilă. Asta înseamnă, și veți constata și dumneavoastră dacă vă uitați cu atenție, că 80% din victimele identificate anul trecut au fost fie exploatate sexual, fie au produs material pornografic”

Un fenomen de trafic de persoane în expansiune peste granițe a fost descris de către Shawn Kohl, director International Justice Mission, care a afirmat următoarele:

„Traficul de persoane este un fenomen transfrontalier în creștere. Potrivit Europol, 76% dintre cele mai grave grupuri de crimă organizată operează transfrontalier. Cel mai mare număr de victime pe care le-am văzut în aceste cazuri sunt femei tinere. Și vedem multe situații în care acestea sunt ademenite, poate exploatate în România, și apoi duse în străinătate, în alte țări de destinație. Vedem această metodă sau acest mod de operare în Bulgaria, vedem acest lucru în România, vedem aspecte ale acestei realități, victime venind prin Ucraina către țările occidentale”

Numeroase persoane de naționalitate română sunt încă victime ale traficului în diverse state ale UE, nu numai acolo însă. În plus, a devenit tot mai evidentă prezența unor victime originare din America Latină, identificate deja în multiple țări membre UE. De asemenea, pe teritoriul României sunt identificate actualmente persoane care au căzut pradă traficului de persoane și care provin din țări extracomunitare, potrivit declarațiilor dr. Kari Johnstone, reprezentant special și coordonator OSCE – Combaterea Traficului de Persoane.

„Încă există multe victime de origine română în statele UE, dar nu numai. De asemenea, am văzut din ce în ce mai multe victime din America Latină care au fost identificate în multe state membre ale UE. Și acum există și victime ale traficului de persoane din alte țări care sunt identificate în România”

16 persoane de naționalități diferite au fost depistate în România, în anul 2025, ca fiind victime ale unor situații de exploatare. Modurile în care acestea au fost exploatate variază, incluzând atât exploatarea sexuală, cât și cea prin muncă sau alte forme de exploatare. Majoritatea acestor victime sunt originare din Republica Moldova, Norvegia și Ucraina, însă există și cazuri de persoane din Sri Lanka, Togo, Rusia și Peru.

594 de femei au fost identificate ca victime ale traficului de persoane în România doar în anul precedent. Anca este una dintre supraviețuitoarele acestui fenomen care a trăit o perioadă de 10 ani sub controlul celui pe care-l considera partener. Experiența ei se reflectă și în cazul a mii de femei din România, care sunt printre cele mai afectate de traficul de persoane din Uniunea Europeană.

Traversând un episod îngrozitor, Anca relatează că dorința ei de a evada a fost condiționată de asigurarea protecției pentru fetița sa.

„Aș fi vrut să scap, dar trebuia să am certitudinea că scap în primul și în primul rând cu fetița mea. Că n-aș fi putut vreodată s-o las”

Anca transmite un mesaj către persoanele afectate de traficul de ființe umane, îndemnându-le să nu își piardă speranța.
Este crucial să își dea seama că există o posibilitate de scăpare, chiar dacă nu o pot percepe în acel moment.

„Să știe că indiferent cât de captive se simt, au o cale de salvare. Să știe că e posibil, într-adevăr, să nu vadă această cale, dar ea e acolo. Să nu renunțe niciodată!”