România începe joi discuții cu S&P: riscuri dacă devine junk

24 septembrie marchează începutul discuțiilor dintre România și reprezentanții S&P, înainte ca aceștia să decidă pe 2 octombrie asupra ratingului suveran. În timp ce Fitch și Moody’s au menținut țara în categoria recomandată investițiilor, S&P rămâne ultimul test:

S&P va realiza întâlniri cu Ministerul Finanțelor și cu alte instituții responsabile de administrarea finanțelor publice. Agenția va examina atât evoluția indicatorilor bugetari, cât și abilitatea României de a susține măsurile de corecție în anii ce urmează.

În această vară, Fitch și Moody’s au păstrat ratingul României în segmentul recomandat pentru investiții, însă ambele evaluări s-au menținut la nivelul inferior, cu perspectivă negativă. În ceea ce privește S&P, calificativul BBB- reprezintă, de asemenea, ultimul nivel înainte de a intra în categoria speculative.

Citește șiRomânia așteaptă verdictul S&P: riscul de junk și retrogradarea

Verdictul din 2 octombrie este cu atât mai important cu cât vine după mai multe luni de criză politică. Guvernul Bolojan a fost demis în 5 mai, două propuneri de premier nu au ajuns la învestire, iar Siegfried Mureșan încearcă acum să formeze un Cabinet în lipsa unei majorități parlamentare clare.

Ce presupune retrogradarea în categoria „junk”

Ratingul indică aprecierea agenției privind capacitatea unui stat de a-și onora la timp datoriile. Calificativele începând cu BBB- și mai sus sunt considerate potrivite pentru investiții, în timp ce nivelurile sub această marcă intră în zona speculativă, denumită și junk. Depășirea acestui prag nu ar însemna imposibilitatea împrumutării pentru România, dar ar diminua numărul investitorilor capabili să achiziționeze sau să păstreze titluri de stat românești. Unele fonduri de investiții și fonduri de pensii au politici care interzic deținerea activelor nerecomandate pentru investiții.

„Anumite companii și fonduri de investiții nu mai au voie, prin regulamentele lor, să investească în astfel de active”, explica în luna iulie, pentru Digi24.ro, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.

Acești investitori ar putea vinde titlurile românești, iar statul ar trebui să găsească alți finanțatori, dispuși să accepte un risc mai mare. Efectele posibile sunt creșterea dobânzilor cerute României, costuri mai mari de finanțare pentru stat și companii, ieșiri de capital și presiuni asupra cursului de schimb.

S&P nu ar anula automat calificările de tip investment grade acordate de Fitch și Moody’s. Totuși, o astfel de decizie ar transmite piețelor un semnal intens despre creșterea riscului asociat României și ar putea determina investitorii să solicite randamente mai ridicate pentru a împrumuta statului.

România a reușit deja să reducă cheltuielile legate de dobânzi. În primii șapte luni ale anului, s-au depășit 40 de miliarde de lei, potrivit declarației lui Alexandru Nazare la începutul lunii septembrie, înregistrând o creștere de peste 26%. O finanțare mai costisitoare ar diminua fondurile disponibile în buget pentru investiții și servicii publice.

Criza politică constituie principalul pericol care precede evaluarea.

România intră în dialog cu S&P, susținută de argumente pozitive. În primele șapte luni ale anului 2026, deficitul bugetar a scăzut la 2,34% din PIB, comparativ cu 3,99% în aceeași perioadă din 2025. În termeni nominali, reducerea a fost de 28,36 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de investiții au crescut cu aproape 15 miliarde de lei.

Îndoielile se axează în special pe perioada viitoare: stabilirea unui guvern stabil, elaborarea bugetului pentru 2027 și menținerea efortului de reducere a deficitului.

„Strict pe cifrele la zi și pe execuția bugetară de până acum, nu ar fi niciun motiv de reducere a ratingului. Nu interesează pe nimeni în mod particular politica din România, ci implicațiile situației politice asupra procesului de consolidare fiscală. Ei vor să vadă o clarificare a situației politice și un guvern stabil cât mai repede, care să pregătească bugetul anului 2027 și să ofere mai multă claritate privind ceea ce vom face în anii următori”, a explicat Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, marți, într-o intervenție la Digi24.

Alexandru Nazare a menționat, începând cu 3 septembrie, că evaluarea S&P este „un examen la fel de important ca şi celelalte” efectuate în vară. Ministerul Finanțelor a precizat că scăderea deficitului constituie un argument favorabil pentru România, dar nu elimină riscurile, deoarece investitorii verifică dacă direcția fiscală va fi menținută.