La jumătatea lunii aprilie 2026, într-o perioadă în care Grecia se confruntă cu provocări majore în sectorul primar, România realizează, probabil, o schimbare semnificativă pe harta agricolă europeană, potrivit articolului publicat în publicația grecească Insider și citat de Rador Radio România.
Nu sunt informații direct citate.
În timp ce Grecia se luptă cu problemele de lichiditate, cu Sistemul integrat de administrare și control (IACS) oprit din cauza scandalului plăţilor fictive în agricultură și cu deficitul de muncitori în domeniul agricol, România înregistrează progrese.
Acest context a fost analizat de publicația grecească Insider și a fost preluat de Rador Radio România la începutul lunii martie.
Citește șiBioNTech, compania din spatele vaccinului anti-COVID dezvoltat cu Pfizer, închide trei fabrici în Germania
Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.
În urma unui acord istoric, la Beijing, Florin Barbu, ministrul Agriculturii din România, și reprezentanții chinezi au parafat un Memorandum, care reprezintă o realizare remarcabilă în diplomația economică. Acest document strategic va asigura exporturi de miliarde de euro și are potențialul de a ridica România de la statutul de furnizor de materii prime la cel de jucător influent pe scena mondială a produselor alimentare cu valoare adăugată superioară.
Sunt cu adevărat uluitoare valorile acestui acord. Dimensiunile acestuia au ridicat foarte multe așteptări.
România a încheiat un acord de proporții fără precedent pentru regiunea balcanică, care prevede exportul a 30% din producția națională de lactate pe piața imensă din China. Acordul-cadru strategic mai include și produse lactate procesate, precum și produse din carne de pasăre și pește. În plus, negocierile privind carnea de porc și cerealele sunt foarte avansate.
În ce mod a fost posibilă această reușită?
Succesul României în fața Chinei a fost posibil, potrivit surselor românești, datorită calității produselor lactate autohton, care se pot lăuda cu o etichetă considerată „cea mai curată din Uniunea Europeană”. Se consideră că această calitate a fost cheia care a deschis porțile Chinei, cel de-al doilea partener comercial major al României în afara UE, pentru întreprinderi mari și asociații care pot asigura volumul necesar și standarde stricte de siguranță.
În domeniul comercializării produselor alimentare, volumele și standardele de siguranță constituie premise esențiale pentru progresul oricărui acord comercial. În contextul Greciei, asigurarea unor astfel de volume este realizată în principal prin intermediul asociațiilor, grupurilor de producători sau chiar al companiilor private din sector. Succesul înregistrat își găsește adevărata dimensiune în momentul oportun în care a fost obținut. În luna februarie 2026, Beijingul a decis să impună taxe cuprinse între 7,4% și 11,7% pentru o perioadă de cinci ani asupra produselor provenite din UE. Această decizie reprezintă o reacție comercială evidentă la tarifele europene aplicate vehiculelor electrice chinezești, care au fost introduse în octombrie 2024.
În prezent, 1,5 miliarde de euro reprezintă valoarea anuală a exporturilor europene de lactate care se confruntă cu repercusiuni directe din cauza noilor tarife impuse, afectând în special giganții europeni din domeniul lactatelor, printre care se numără și companiile franceze și olandeze (în anul 2024).
România, însă, a reușit să devină un excepțional prin strategia sa, folosind eficient legăturile bilaterale pentru a-și crea un „coridor” comercial securizat pentru produsele sale de lactate. Astfel, în timp ce concurenții săi se luptă cu barierele tarifare, România se bucură de o poziție avantajoasă.
Care sunt implicațiile acestei reușite românești pe scena economică elenă?
De decenii întregi, țările din regiunea Balcanilor au fost privite de Grecia ca entități care oferă fie forță de muncă la prețuri reduse, fie ca simple producători de bunuri agricole de bază. În prezent însă, România demonstrează că dispune de o strategie națională bine definită, care implică tranziția de la exportul de cereale în vrac către structuri organizate de procesare capabile să genereze valoare adăugată și identitate de marcă.
În timp ce agribusiness-ul grecesc se confruntă cu dificultăți din cauza lipsei de coeziune, produsele de înaltă calitate ale Greciei, cum ar fi brânza Feta și iaurtul DOP, uleiul de măsline fiind și ele recunoscute la nivel global.
Nu există o abordare unificată
pentru impulsionarea comerțului cu Asia, în schimb, inițiativele de export sunt dispersate și se sprijină pe acțiunile companiilor individuale, care nu sunt susținute de o diplomație economică agresivă și strategică la cel mai înalt nivel.
Schimbări radicale au loc în sectorul alimentar la nivel global.
Securitatea alimentară a devenit o preocupare majoră pentru numeroase guverne la nivel internațional, după cum am menționat în repetate rânduri pe Insider.
Un acord de proporții încheiat de România ne demonstrează că succesul în expansiunea internațională se bazează pe unități industriale solide și parteneriate strategice care pot asigura o producție de volum, precum și pe negocieri ministeriale eficiente în capitalele lumii.
În cazul în care Grecia neglijează să dezvolte urgent trei domenii cheie, și anume standardizarea produselor, volumul producției și diplomația economică, aceasta ar putea pierde în mod ireversibil piețele sale tradiționale în fața noilor puteri agricole emergente din Europa de Est.
Informațiile provin de la Insider și au fost traduse în limba română de către Carolina Ciulu pentru Rador Radio România.
COMENTARII / 0