Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a declarat luni, printr-o postare pe Facebook, că execuția bugetară pentru primele șapte luni confirmă direcția de reducere a deficitului. Acesta a scăzut la 2,34% din PIB, comparativ cu 3,99% din PIB în aceeași perioadă a anului precedent. În termeni nominali, deficitul s-a redus la 28,36 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 37% față de 2025.
Conform declarației ministrului, veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în același timp cheltuielile totale au înregistrat o creștere de 2,9%. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,06 miliarde de lei, iar investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, depășind nivelul din aceeași perioadă a anului precedent cu aproape 15 miliarde de lei.
Conform declarației lui Nazare, peste 71% din investițiile realizate primesc sprijin financiar din fonduri europene și prin intermediul PNRR.
Citește și„Cum ți-a ieșit până la urmă?” Robert De Niro îl ironizează pe Elon Musk după eșecul republicanilor susținuți de miliardar
Ministrul Finanțelor a declarat că rambursările de TVA către companii au continuat în același timp, însumând 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni.
Nazare: Creșterea pozitivă a deficitului nu ar trebui considerată ca soluție la problema fiscală.
În același timp, Nazare a subliniat că, deși evoluția este pozitivă, aceasta nu indică soluționarea problemei deficitului, și a insistat ca România să continue eforturile de reducere a deficitului până la finalul anului.
„Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile nu sunt obiective incompatibile. Dar aceasta nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată. Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția. Cu cât deficitul și necesarul de finanțare se reduc, cu atât putem reduce în timp presiunea asupra costurilor de finanțare”, a explicat Nazare.
Nazare subliniază că modul de interpretare a datelor privind execuția bugetară în lunile viitoare trebuie să fie atent analizat. Începând cu luna august, impactul măsurilor implementate în vara anului 2025 va fi anualizat, modificând astfel baza de comparație față de anul precedent.
„În continuare, testul nu mai este doar comparația cu 2025, ci menținerea execuției în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Ceea ce vedem la momentul actual este o schimbare clară de direcție în managementul banilor publici. În perioada următoare trebuie să transformăm această stabilizare într-o corecție structurală, printr-o disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbția accelerată a fondurilor europene și prioritizarea investițiilor”, a precizat ministrul.
S&P va efectua evaluarea, următorul test pentru România.
Conform ministrului Finanțelor, un alt test semnificativ pentru România va fi evaluarea agenției de rating S&P.
„Urmează un nou test important pentru România în perioada următoare – evaluarea agenției S&P. Rezultatele execuției sunt un argument important în dialogul cu agențiile de rating, dar nu sunt un motiv de relaxare. Piețele și investitorii analizează atent capacitatea României de a păstra direcția și de a construi un buget credibil pentru 2027. Credibilitatea fiscală se construiește greu și se poate pierde rapid. De aceea, responsabilitatea rămâne obligatorie. Într-o perioadă în care costurile de finanțare rămân ridicate, fiecare pas prin care reducem deficitul într-un mod credibil contează pentru noi toți, pentru companii și pentru întreaga economie”, a conchis Nazare.
România a reușit să treacă prin verificările Moody’s și Fitch.
În ultima parte a lunii iulie, Fitch a comunicat că ratingul suveran al României rămâne la nivelul
„BBB minus” (BBB-)
cu perspectivă negativă.
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii raportului dintre datoria publică și PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului, în timp ce calea către rezoluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028, a transmis Fitch.
Pe 7 august, o săptămână mai târziu, România a trecut testul de evaluare al agenției de rating Moody’s, care a păstrat ratingul suveran la Baa3, nivelul superior al categoriei recomandate pentru investiții, cu o perspectivă negativă. Agenția a declarat, totuși, că România a obținut progrese care depășesc așteptările în ceea ce privește reducerea deficitului, iar consolidarea fiscală din prima jumătate a anului a înregistrat rezultate superioare atât estimărilor Moody’s, cât și obiectivelor stabilite de Guvern.
COMENTARII / 0