România, lider în UE la cazuri de rujeolă, depașește cu mult țările europene

Un număr de 32.265 de persoane au primit diagnostic de rujeolă în perioada 1 februarie 2024 – 31 ianuarie 2025, la nivel european, însă majoritatea covârșitoare a acestor cazuri a fost înregistrată în România, cu un total de 27.568 de îmbolnăviri, potrivit datelor prezentate de organizația Salvați Copiii, care se bazează pe informațiile furnizate de Centrul European pentru Controlul Bolilor.
Pe locul al doilea în clasament se află Italia, cu 1.097 de cazuri, o cifră considerabil mai mică decât cea înregistrată în România.

România a înregistrat un număr total de 35.736 de cazuri confirmate de rujeolă în intervalul 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025. Dintre acestea, 27.720 au fost raportate la copii cu vârsta sub 15 ani, în timp ce 3.188 de cazuri au fost înregistrate la adolescenți cu vârste între 15 și 19 ani. Potrivit datelor prezentate de INSP în raportul „Situația rujeolei în România la data de 31.12.2025”, în aceeași perioadă au fost semnalate 30 de decese cauzate de această boală. Informațiile au fost făcute publice printr-un comunicat emis de organizația Salvați Copiii.

Județul Bihor a înregistrat o acoperire vaccinală de 73,8%, în timp ce județul Argeș a raportat o valoare minimă de 23,7%.
În cele trei județe cu acoperire vaccinală sub 30%, situația este deosebit de îngrijorătoare.
Potrivit datelor INSP, 14 județe au avut o acoperire vaccinală cuprinsă între 50,6% și 67,4%, în timp ce 24 de județe au înregistrat o acoperire între 31,3% și 49,7%.
Numai un singur județ a reușit să atingă o acoperire vaccinală de peste 70%.

Citește șiBoala care provoacă peste jumătate din decesele din România

Obiectivele de sănătate publică privind acoperirea vaccinală nu sunt îndeplinite, deoarece toate datele raportate sunt sub pragul de 95% recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. În urma celei de-a 14-a reuniuni a Comisiei Regionale de Verificare a Eliminării Rujeolei și Rubeolei, care a avut loc în septembrie 2025, s-a stabilit că

România se numără printre cele 13 țări din Regiunea Europeană OMS cu transmitere endemică a rujeolei

, ceea ce implică faptul că boala are o circulație continuă în rândul populației, fără nicio perioadă de întrerupere.

Situația actuală a vaccinărilor la nivel național evidențiază o acoperire vaccinală care prezintă următoarele cifre:

Rata de vaccinare în România este îngrijorător de scăzută, după cum reiese din datele oficiale.

• Vaccinul BCG are o acoperire de 93,5%;
• Pentru Hep B (3 doze), procentul este de 55,0%;
• Vaccinul DTPa, care protejează împotriva difteriei, tetanosului și pertussis acelular, a fost administrat în 55,0% dintre cazuri (3 doze);
• Acoperirea cu VPI (Vaccinul polio inactivat) este tot de 55,0% (3 doze);
• La fel, vaccinul Hib are o rată de 55,0% (3 doze);
• Vaccinul Pneumococic a fost administrat în 54,0% dintre cazuri (3 doze);
• Iar pentru ROR (1 doză), procentul este de 47,4%.
• BCG: 93,5%
• Hep B (3 doze): 55,0%
• Hib (3 doze): 55,0%
• Pneumococic (3 doze): 54,0%
• ROR (1 doză): 47,4%.

Rata de acoperire vaccinală pentru ROR, care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, înregistrează o scădere constantă, mai ales în ceea ce privește a doua doză, care se administrează la vârsta de 5 ani, conform aceleiași surse.

Există o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Astfel, potrivit celor mai recente date, pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%, în timp ce pentru doza a doua, procentul scade și la 20%, în unele comunități.

Studiul realizat de Salvați Copiii, intitulat „Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România. Un studiu calitativ privind perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie”, a scos la iveală motivele pentru care ratele de vaccinare sunt 47,4% pentru prima doză și 20% pentru a doua doză în anumite comunități.

Principalele cauze țin de carențele informaționale, de dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale și lipsa transportului.