România, lovită de furtuni extrem de violente: Explicația fenomenelor meteo

Roxana Bojariu, liderul departamentului de climatologie din cadrul ANM, a declarat în cadrul unei emisiuni la Digi24 că este nevoie de o adaptare imediată la fenomenul valurilor de căldură care sunt urmate de furtuni extrem de puternice.

Trebuie să ne obișnuim încă de pe acum

cu aceste evenimente climatice, a adăugat ea, care au devenit mai intense în perioada curentă din cauza încălzirii globale. Aceste fenomene, deși caracteristice pentru anotimpul estival, au căpătat o intensitate mult mai mare din cauza schimbărilor climatice.

Citește șiColesterolul și tensiunea arterială pot fi „ucigași tăcuți”. Comisia Europeană propune programe gratuite de screening

Schimbările climatice și încălzirea globală sunt termeni care se referă la același fenomen, a declarat Bojariu.

„E clar că acest fenomen global deja îl trăim, nu e vorba de proiecții în viitor”

Schimbările climatice globale se accelerează, ceea ce duce la o cantitate crescută de căldură reținută în sistemul climatic din cauza emisiilor crescute de gaze cu efect de seră, printre care dioxid de carbon, metan și oxid de azot.

„Or, creșterea emisiilor, deci și a concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă, asta înseamnă până la urmă, în sistem se reține o cantitate sporită de căldură, dar și de vapori de apă care se evaporă de la suprafețele calde ale mărilor, oceanelor, dar și din sol, din vegetație”

, a explicat ea, subliniind astfel impactul acestor emisii.
În urma acestei situații, se înregistrează modificări semnificative ale climei.

Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra fenomenelor meteorologice extreme, a explicat Bojariu.

„Toate acestea alimentează sistemele de vremem altfel obișnuite pentru sezonul și locul unde se desfășoară, adică în cazul nostru, valurile de căldură care au existat și înainte, evident, dar acuma ele sunt alimentate cu o cantitate mai mare de căldură și atunci avem valuri de căldură mult mai frecvente, mai intense, de durată, se declanșează mai devreme. Pe de altă parte, ele sunt întrerupte de instabilități mai puternice. Avem mai multe energie în sistem și această cantitate sporită de vapori de apă care este în atmosferă alimentează ploi mult mai intense decât acum multe decenii. Deci avem de-a face cu variabilitatea, să-i zicem, tipică climatică, care însă este alimentată cu un surplus de energie de schimbare a climei, de încălzirea globală”

Schimbările climatice devin din ce în ce mai evidente, iar potrivit specialiștilor, trebuie să ne adaptăm rapid la noile condiții.

Trebuie să ne obișnuim încă de acum

cu aceste fenomene extreme, avertizează experții.
Schimbările climatice au devenit o realitate cu care trebuie să învățăm să coexistăm.

Bojariu a subliniat necesitatea adaptării noastre actuale la noile realități climatice. Pe termen scurt, sistemele de avertizare rapide sunt esențiale pentru a ne permite ajustarea activităților zilnice și luarea unor măsuri imediate. Însă, pe termen mediu și lung, este imperios să schimbăm nu numai modul nostru de viață individual, ci și strategia de dezvoltare a comunităților locale și a orașelor, în special în zonele urbane dens populate, unde mai mult de jumătate din populația globală rezidă deja. În astfel de regiuni, este nevoie de o prezență mai accentuată a spațiilor verzi, a resurselor de apă și a unei arhitecturi care să se alinieze cu principiile naturii, și nu împotriva acestora. Acest lucru implică reducerea betonării și adoptarea unor soluții care să conducă la o ameliorare a calității vieții, chiar și în fața schimbărilor climatice.

„Ne obișnuim cum putem. E vorba aici, pe termen scurt, de sistemele de avertizare de alertare care ne pot oferi pentru că ne putem schimba activitățile. Putem să luăm măsuri pe termen scurt, dar pe termen mediu și lung trebuie să modificăm inclusiv comportamentul nostru, ca persoane, dar și felul cum ne dezvoltăm comunitățile locale, orașele, mai ales acolo unde deja foarte multă lume trăiește – poate mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în aglomerări urbane. Și acolo ne trebuie mai mulți arbori, mai mult luciu de apă, o altfel de arhitectură care să meargă în sensul naturii, nu împotriva ei. Mai puține betonări, lucruri care să ne aducă o calitate a vieții mai bună, chiar în condițiile schimbării climei”

, a adăugat el.

Un fenomen climatic deosebit cunoscut sub numele de El Nino este în plină desfășurare și prognozele indică că va atinge o intensitate ridicată în perioada cuprinsă între iulie și septembrie.

Dezvoltarea unui fenomen El Nino se estimează că va atinge punctul culminant în timpul iernii sau la sfârșitul toamnei. Potrivit experților, impactul acestui fenomen asupra Europei nu este unul direct, ci mai degrabă indirect.

„Valurile de căldură pe care le-am experimentat în Europa până în prezent nu au fost direct legate de El Nino”

, însă fenomenul va aduce valuri de căldură și secete în anumite regiuni, precum Amazonia, Australia și Indonezia. Pe de altă parte, America de Sud, în special Peru, va înregistra precipitații mai abundente. De asemenea, se așteaptă o slăbire a musonului odată ce fenomenul El Nino va atinge maturitatea. Toate aceste schimbări vor avea loc la scară globală, potrivit declarațiilor lui Bojariu.

Impactul indirect se poate face simțit în Europa, datorită interconexiunilor economice globale, care afectează lanțurile de aprovizionare.

Impactul climatic asupra mai multor sectoare economice importante este iminent, avertizează experții.
Faza El Nino va avea repercusiuni majore asupra producției de orez, producției de cafea și producției de cacao, deoarece zonele respective vor înregistra fenomene meteorologice extreme, care vor duce la reducerea recoltelor.

„Producția de orez, producția de cafea, de cacao, toate acestea pot fi afectate de faza El Nino, pentru că regiunile respective vor avea fenomene extreme care să ducă la scăderea producției”