Anul trecut, un număr de peste 5,2 milioane de persoane din România au fost expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, arată datele publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS).
În același timp, aproximativ o persoană din cinci a trăit într-o gospodărie cu venituri sub nivelul care definește sărăcia, procentul cifrându-se la 18,4% din populația rezidentă.
27,4% reprezintă ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în anul 2025, potrivit datelor statistice, ceea ce indică o scădere de 0,5 puncte procentuale comparativ cu perioada precedentă.
În cifre absolute, aproximativ 5,2 milioane de indivizi au fost afectați, ceea ce înseamnă o scădere de 125.000 de persoane față de 2024.
3,468 milioane de persoane se confruntau cu o situație financiară precară, aceasta fiind echivalentă cu 18,4% din totalul populației, care locuiau în gospodării cu venituri sub nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.
Rata sărăciei a prezentat o disparitate între sexe, fiind superioară la femei, cu o valoare de 18,7%, în comparație cu bărbații, care au înregistrat o rată de 18%.
În ceea ce privește categoriile de vârstă, persoanele între 18 și 24 de ani au fost cele mai afectate, cu o rată a sărăciei de 25,8%, urmate de copiii și adolescenții sub 18 ani, pentru care această rată a fost de 23,6%.
Condițiile de viață precare au afectat în mod deosebit gospodăriile cu minori și tineri dependenți, unde riscul de sărăcie a atins 21,2%, fiind cu 6,7 puncte procentuale mai mare decât în cazul celor care locuiesc în gospodării fără copii.
Fără sprijinul financiar al pensiilor și al transferurilor sociale, aproape jumătate din populația României ar fi fost afectată de sărăcie.
Statisticile recente arată că în anul 2025, în lipsa pensiilor și a altor transferuri sociale, o proporție semnificativă din populație, și anume 44,2% sau aproape patru din nouă persoane, ar fi fost afectate de sărăcia relativă.
Condițiile de viață ale persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste ar fi fost și mai precare, deoarece 87,9% dintre acestea ar fi fost expuse riscului de sărăcie dacă nu ar fi beneficiat de veniturile respective.
În ceea ce privește grupa de vârstă cuprinsă între 55 și 64 de ani, 45,2% dintre persoane ar fi fost afectate de acest fenomen.
2025 a înregistrat o cifră alarmantă de 16,8% a populației românești care a suferit de privațiuni materiale și sociale severe, ceea ce echivalează cu aproximativ 3,16 milioane de persoane.
Față de anul precedent, această valoare a cunoscut o scădere nesemnificativă de 0,4 puncte procentuale.
În ceea ce privește distribuția pe sexe, femeile au reprezentat 55,9% din totalul persoanelor afectate, fiind mai vulnerabile decât bărbații în acest context.
Condițiile de viață precare au un impact semnificativ asupra anumitor grupuri vulnerabile, cum ar fi minorii și vârstnicii. În fapt, 21,1% dintre persoanele de până la 18 ani și 19,2% dintre cele de 65 de ani și peste au suportat privațiuni materiale acute.
În anul 2025, aproape 800.000 de indivizi locuiau în cadrul gospodăriilor caracterizate printr-o activitate profesională extrem de limitată.
În anul 2025, un număr de aproximativ 785.000 de persoane cu vârsta sub 65 de ani locuiau în gospodării caracterizate printr-o activitate profesională extrem de limitată, situație în care adulții din aceste gospodării au fost activi pe piața muncii în proporție de sub 20% din capacitatea lor potențială de muncă.
5,6% reprezintă creșterea proporției de persoane aflate într-o situație precară, comparativ cu 4,3% înregistrat în anul 2024. Diferența dintre numărul de femei și cel de bărbați în această situație este de aproximativ 125.000 de persoane, femeile fiind mai puternic afectate, cu o pondere de 6,7%, în timp ce în cazul bărbaților această pondere a fost de 4,6%.
38% reprezintă ponderea cea mai ridicată a riscului de sărăcie ori excluziune socială, înregistrată în zona Sud-Est, fiind urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o rată de 36%.
În regiunea București-Ilfov, 13,6% reprezintă cea mai scăzută rată înregistrată, fiind situat la opusul extremei.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, gospodăriile compuse din doi adulți și trei sau mai mulți copii dependenți sunt cele mai vulnerabile la riscul de sărăcie și excluziune socială, 50,2% fiind procentul de incidență al acestui fenomen.
În ceea ce privește gospodăriile monoparentale, 45,7% reprezintă ponderea celor expuse acestui risc.
Conform datelor, un număr de aproximativ 403.000 de indivizi a experimentat concomitent trei situații de vulnerabilitate, și anume: risc de sărăcie, privațiune materială și socială accentuată, precum și locuirea în gospodării caracterizate printr-o intensitate extrem de scăzută a activității lucrative.
COMENTARII / 0