La aprobarea sa în 2021, Planul Național de Redresare și Reziliență a reprezentat oportunitatea de aur pentru România de a accelera modernizarea, după integrarea în Uniunea Europeană. În acel moment, bugetul alocat României era de aproximativ 29 de miliarde de euro, fonduri distribuite în mod egal între granturi nerambursabile și împrumuturi cu o dobândă foarte mică, de 0,2%. Însă, cinci ani mai târziu, scenariul s-a schimbat radical: o parte din aceste fonduri a fost deja pierdută din cauza administrării defectuoase a fostei coaliții guvernamentale; anumite reforme structurale cheie rămânând în întârziere, în timp ce realizarea proiectelor majore de infrastructură se confruntă cu presiuni majore, având ca termen-limită finele lunii 2026, odată cu închiderea mecanismului european.
În paralel, raportul oficial al PNRR, făcut public de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, dezvăluie că anumite investiții au intrat în mișcare, lucru ce a permis României să obțină o parte considerabilă din fondurile alocate.
Se estimează că România a dispus inițial de o sumă considerabilă, însă parte din acești bani s-a pierdut deja. 8 miliarde de euro reprezintă valoarea care a fost pierdută până în prezent. Viitorul unor proiecte majore de infrastructură și reforme esențiale rămâne încă incert.
Citește șiLiderul unui partid palestinian s-a retras din cursa electorală din Israel. Demersul a fost inițiat de Ben Gvir
Valoarea totală a Planului Național de Redresare și Reziliență al României a fost stabilită la aproximativ 28,5 miliarde de euro, fiind constituită din 13,6 miliarde euro în granturi nerambursabile și 14,9 miliarde euro în împrumuturi avantajoase.
La început, se estima că valoarea totală era de aproximativ 29,9 miliarde euro, însă de atunci, o parte din fonduri a devenit inaccessibilă sau a fost pierdută de către statul român. O investigație recentă, efectuată de jurnalistul Cosmin Savu pentru emisiunea România, te iubesc! de la Pro TV, a arătat că circa 8 miliarde de euro din fondurile inițiale nu vor mai fi disponibile pentru bugetul României, din cauza problemelor întâmpinate în implementarea reformelor și a lipsei capacității administrative de a îndeplini obiectivele asumate.
„Inițial erau 29,9 miliarde de euro. Jumătate erau bani nerambursabili, jumătate erau credite, dar cu 0,2% dobândă. Astăzi ne împrumutăm cu 8%. Opt miliarde s-au pierdut. Opt miliarde din acești bani nu o să se mai găsească în bugetul României, pentru că nu am făcut reformele”,
explică jurnalistul Cosmin Savu.
Funcționarea Planului Național de Redresare și Reziliență PNRR este condiționată de îndeplinirea anumitor obiective și adoptarea unor reforme legislative în termenul stabilit; în cazul în care aceste jaloane nu sunt atinse la timp, Comisia Europeană are posibilitatea de a sista sau diminua fondurile alocate, după cum a procedat deja în mai multe rânduri.
Se ridică întrebarea cu privire la suma de bani pe care România a reușit să o obțină până în prezent și la fondurile care încă sunt incerte.
Potrivit datelor oficiale, 10,72 miliarde euro au fost transferați deja de către Comisia Europeană în conturile României, reprezentând puțin peste jumătate din fondurile disponibile. Această sumă este compusă din 6,4 miliarde euro în granturi și 4,32 miliarde euro în împrumuturi. Trebuie remarcat că aceste fonduri includ prefinanțarea inițială acordată la debutul programului, precum și plăți aferente cererilor 1 și 2, respectiv o plată parțială pentru cererea de plată cu numărul 3. Ultima a fost însă suspendată anterior din cauza neîndeplinirii anumitor obiective cheie, printre care se numără și reforma sistemului de pensii speciale pentru magistrați.
România a realizat aproximativ jumătate din valoarea totală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit datelor oferite de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). 50% reprezintă o cifră semnificativă, având în vedere că numeroase proiecte, zeci de mii la număr, au fost deja contractate în cadrul acestui program. Aceste proiecte sunt distribuite în 15 componente cheie de reformă și investiții, acoperind domenii precum energia, transportul, digitalizarea, sănătatea și educația. Resursele financiare au fost alocate, în principal, pentru transportul sustenabil și infrastructura feroviară, inclusiv proiecte așteptate de mult timp, cum ar fi trenurile Coradia Alstom, dar și pentru energie și tranziția verde. De asemenea, s-au înregistrat alocări considerabile pentru digitalizarea administrației și a companiilor, renovarea clădirilor, educația și reforma sistemului fiscal. La nivel teritorial, proiectele sunt dispersate în toate județele țării, cu o prezență semnificativă în regiuni precum București, orașele mari și zona Ardealului, concentrându-se pe domenii precum infrastructura educațională, eficiența energetică și digitalizarea administrației locale.
Implementarea PNRR a fost frecvent blocată din cauza capacității administrative limitate în cadrul ministerelor și agențiilor, precum și a lipsei de personal calificat în gestionarea proiectelor complexe. De asemenea, procedurile de achiziții publice foarte lente și dificultățile de coordonare între autoritățile centrale și locale au reprezentat piedici majore. Întârzierile în obținerea avizelor necesare pentru investiții au constituit o altă problemă. Numeroase proiecte depind de reforme legislative sensibile, cum ar fi reforma pensiilor speciale și reorganizarea companiilor de stat, care au fost ținute în așteptare din cauza instituțiilor implicate în corupție la nivel înalt. Aceste instituții încă se opun puternic reformelor care ar aduce legislația românească și infrastructura publică la un nivel de normalitate și ar facilita încasarea unor sume importante rămase restante.
Din cauza disputelor politice și a intervențiilor Curții Constituționale asupra legislației adoptate de Parlament, Bruxellesul a suspendat deja 231 de milioane de euro aferente cererii de plată nr. 3
. Reforma reprezintă un jalon esențial al planului, iar Comisia Europeană a transmis că plata acestor fonduri depinde de adoptarea unor măsuri legislative conforme cu angajamentele asumate de România.
Termenul limită pentru finalizarea investițiilor de infrastructură prevăzute în plan reprezintă un punct de inflexiune major. 6,3 miliarde de euro reprezintă valoarea proiectelor care, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, nu vor putea fi definitiv finalizate până la august 2026. În consecință, fie vor fi excluse din plan, fie vor fi relocate pe alte fluxuri de finanțare oferite de Uniunea Europeană, cum ar fi programul SAFE, care va finanța, între altele, construcția Autostrăzii Moldovei A7 și anumite segmente ale A8. De asemenea, sunt însoțite de incertitudine reorganizarea societăților de stat, reforma administrației publice și digitalizarea serviciilor guvernamentale.
La data de 23 februarie, într-un mesaj postat pe platforma de socializare Facebook, Ministrul pentru Investiții și Proiecte Europene a informat că aproximativ 4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență fuseseră utilizați până în primăvara anului 2025. Datorită eforturilor conjugate și mobilizării guvernului în ultimele luni, această sumă a ajuns la 10,15 miliarde de euro. Această realizare reprezintă o dublare a ratei de absorbție în comparație cu perioada care a cuprins anii 2021 și 2025. Ministrul a considerat acest rezultat drept o veste pozitivă și a adresat mulțumiri tuturor celor care au contribuit la acest succes. În continuare, a subliniat că următorii 6 luni vor fi extrem de importanți pentru atragerea a încă aproape 11 miliarde de euro în țară, prin proiecte de investiții care trebuie finalizate și recepționate, precum și prin reforme implementate la timp, conform calendarului stabilit împreună cu Comisia Europeană, până la data limită de 31 august 2026.
În debutul acestui an, eforturile au fost concentrate pe evaluarea stadiului Planului Național de Redresare și Reziliență PNRR împreună cu toate ministerele implicate în coordonarea reformelor și investițiilor. Analiza detaliată a progreselor înregistrate până în prezent a fost organizată printr-un sistem de raportare similar unui semafor, cu indicatori de culoare roșu, galben și verde, a explicat Pîslaru. În cadrul ședinței regulate a Comitetului Interministerial pentru Coordonarea PNRR, au fost examinate toate măsurile cu risc de neimplementare și au fost solicitate soluții de remediere de la instituțiile responsabile, inclusiv termene concrete pentru implementare.
Nu mai e loc de prelungiri, amânări sau renegocieri. Dacă ratăm aceste obiective, vom pierde bani, vom plăti penalități și vom pierde și credibilitatea pe care am recâștigat-o cu greu în fața partenerilor europeni
, a accentuat reprezentantul guvernului.
COMENTARII / 0