România, proiecte NATO în creștere: Lista completă a inițiativelor de apărare

România va fi implicată activ în multiple inițiative după ce delegația sa a luat parte, marți, la evenimentul dedicat industriei de apărare, organizat în cadrul Summitului NATO.
Acolo, au fost semnate documente cheie privind proiecte și programe de colaborare între mai multe națiuni.

Nu sunt disponibile declarații directe

În urma acestui eveniment, România va participa activ la mai multe dintre proiectele și programele convenite.

Citește șiCălin și Cristela Georgescu, din nou la DIICOT. Tribunalul București judecă și contestația la sechestrul pe vila din Mogoșoaia

În cadrul unei reuniuni desfășurate paralel cu Summitul NATO de la Ankara, Ministerul Apărării Naționale România a fost reprezentat, la data de 7 iulie, de către o delegație condusă de către ministrul apărării naționale, Radu Miruță, care a luat parte la Forumul Industriei de Apărare al Summitului NATO.
Acolo, au avut loc multiple evenimente și ceremonii de semnare a unor acorduri de colaborare pentru proiecte și programe multinaționale, după cum precizează Ministerul Apărării într-un comunicat remis marți.

Nu sunt disponibile declarații directe.

Evenimentul respectiv a avut loc sub titulatura de NATO Summit Defence Industry Forum – NSDIF.

Conform aceluiași document, la începutul reuniunii, a fost prezentat programul iAFSC – Alliance Future Surveillance and Control (GlobalEye), care reprezintă viitoarea platformă de avertizare timpurie a NATO, la care România a decis să participe.

În urma discuțiilor purtate la forum, ministrul apărării naționale a luat parte la o ceremonie de semnare a memorandumurilor de înțelegere privind două inițiative majore: dezvoltarea apărării aeriene și antirachetă IAMD, axate pe capabilitățile de apărare aeriană împotriva amenințărilor aeriene de altitudine joasă și capabilitățile pasive de supraveghere aeriană. Aceste proiecte își propun consolidarea colaborării multinaționale între Aliați, în vederea achiziționării comune de capabilități IAMD care să răspundă obiectivelor asumate, potrivit informațiilor transmise de oficialii ministerului.

În plus, Radu Miruţă a dat o semnătură și pentru actualizarea memorandumului referitor la proiectul NATO Flight Training Europe / NFTE, denumit și Iniţiativa pregătirii piloţilor militari în Europa, după ce Franţa, Finlanda şi Suedia au devenit parte a acestui program.

În cadrul acestui program, pregătirea piloților pentru aeronave de luptă, elicoptere și drone va fi realizată, fiind parte a NATO Drone Edge, o inițiativă prezentată la NSDIF.

Nu există declarații directe

Nu, reformulare completa, pastrand insa continutul:

Se are în vedere instruirea piloţilor pentru operarea de avioane de vânătoare, a elicopterelor, precum şi a dronelor, ca parte integrantă din iniţiativa NATO Drone Edge, care a fost oficial prezentată în cadrul NSDIF.

În cadrul aceluiași NSDIF, anumite grupuri de achiziții au fost oficializate, moment în care generalul Gheorghiţă Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a parafat o declarație de principiu privind participarea României la eforturile comune de achiziții, alături de alți membri NATO.

Declaraţia cadru de aderare

reprezintă o iniţiativă menită să fluidizeze procesul de achiziţii comune între partenerii din Alianță. În urma acestui demers, România s-a alăturat Coaliţiei pentru Missile Naval Strike şi Joint Strike împreună cu SUA, Marea Britanie şi Norvegia.

Un eveniment de anvergură a avut loc în cadrul Summitului NATO 2026, și anume NSDIF, care s-a concentrat pe producția, investițiile și inovarea în sectorul apărării la nivel transatlantic. Acest eveniment a adus împreună oficiali de rang înalt din cadrul NATO, state aliate și partenere, lideri din industria de apărare, precum și reprezentanți ai comunităților de inovare. Scopul a fost impulsionarea industriei și inovării, precum și găsirea de soluții pentru cele mai importante provocări de securitate actuale.

Conform anunțului făcut de către MApN, Programul iAFSC (Alliance Future Surveillance and Control) reprezintă o inițiativă a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care vizează înlocuirea actualei flote de aeronave de supraveghere AWACS Boeing E-3A Sentry cu o arhitectură modernă de monitorizare. Această arhitectură combina platforme aeriene, senzori spațiali, sisteme terestre și tehnologii fără pilot.

Un progres semnificativ a fost înregistrat de către aliați prin achiziționarea în comun a unui număr de până la 10 aeronave Saab GlobalEye, dezvoltate în cadrul unei colaborări între Suedia și Canada, care urmează să devină viitoarea capacitate de supraveghere și control a NATO. Această nouă achiziție va înlocui actuala capabilitate oferită de Boeing E-3A, care se bazează pe platforma Boeing 707, și prezintă îmbunătățiri considerabile pentru următorii decenii, permițând supravegherea simultană a spațiului aerian, a zonelor maritime și terestre de pe o singură platformă, potrivit informațiilor transmise de Ministerul Apărării.

Capacitățile avansate ale sistemului GlobalEye au fost deja confirmate, demonstrând eficiența în detectarea, urmărirea și identificarea unor amenințări de mare complexitate, printre care și roiuri de drone, precum și rachete de tip balistic și de croazieră.

Conform explicațiilor oferite de reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, alegerea GlobalEye ca succesor al sistemului AWACS al NATO a fost fundamentată pe capacități avansate, costuri accesibile și livrare rapidă.

„Acesta rămâne un program transatlantic, coordonat la nivel european şi cu contribuţii importante din partea industriei americane”

România se numără printre cele unsprezece țări care au devenit parte a acestui proiect, alături de Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia şi Suedia.

În conformitate cu informațiile furnizate de minister, proiectul NATO Drone Edge implică o investiție financiară semnificativă, estimată la peste 40 miliarde de dolari, destinată achiziționării de sisteme de combatere a dronelor, pe o perioadă de 5 ani.

În plus, urmează să fie introdusă o nouă platformă de tip marketplace, care va permite aliaților să acceseze contracte deja încheiate de agenții NATO sau de alți aliați pentru achiziționarea de sisteme C-UAS.

, potrivit MApN.

corrected to

De asemenea, un alt obiectiv al programului îl reprezintă creşterea de 5 ori a numărului de piloţi de drone, până la finalul anului 2027

.

O inițiativă denumită Air Defence Capabilities Against Lower Level Air Threats are ca obiectiv principal consolidarea și dezvoltarea capacităților de luptă împotriva amenințărilor aeriene de mică altitudine, în special a sistemelor de aeronave fără pilot și a munițiilor cu capacitate de patrulare și lovire, precum și a altor ținte care operează la altitudini joase, adică sub 150 de metri.

Potrivit explicațiilor oferite de minister, această inițiativă promovează colaborarea strânsă între națiunile aliate pentru a concepe soluții comune care să permită detectarea, identificarea și neutralizarea eficientă a acestor tipuri de amenințări.

„Iniţiativa facilitează cooperarea dintre statele aliate în vederea dezvoltării unor soluţii interoperabile de detectare, identificare şi neutralizare a acestor ameninţări, contribuind la consolidarea apărării aeriene integrate a Alianţei şi la creşterea rezilienţei Flancului Estic”

Proiectul privind Capacitățile de Supraveghere Aeriană Pasivă are drept obiectiv consolidarea unor capacități moderne de monitorizare aeriană pasivă, prin utilizarea unor senzori specializați în detectarea și urmărirea țintelor aeriene care nu emit semnale proprii.
Prin implementarea acestor sisteme, se completează infrastructura curentă de monitorizare aeriană, sporind astfel capacitățile de alertă timpurie și facilitând o informare mai detaliată cu privire la situația aeriană, inclusiv în ceea ce privește aeronavele sau dronele cu semnătură radar scăzută.