Reactorul 6 din centrala nucleară Kozlodui, cu o putere de aproximativ 1.000 MW, va fi supus reviziei anuale joi. Activitățile includ inspectarea și repararea echipamentelor, precum și reîncărcarea cu combustibil nuclear pentru ciclul viitor de operare.
În ziua de miercuri, Ministerul Energiei din Bulgaria a comunicat că oprirea a fost convenită în prealabil cu operatorul rețelei naționale de energie. Reactorul 5 va rămâne în funcțiune, dar puterea sa va fi ajustată în funcție de nivelul Dunării și de volumul de apă disponibil pentru instalațiile centralei.
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a subliniat că întreruperea temporară a reactorului ar putea exercita presiune asupra pieței regionale de energie electrică, în special în momentul în care cererea crește odată cu scăderea temperaturilor. România ar putea suferi în special în seara târzie, când producția locală nu acoperă întotdeauna necesarul de consum.
Citește șiPremiul Nobel pentru Literatură 2026: Anne Carson, Canada, „pentru opera sa îndrăzneaţă şi creativă”
În ce fel afectează România oprirea reactorului din Bulgaria?
România generează o proporție semnificativă din energia electrică pe care o consumă, însă există intervale în care centralele naționale nu pot satisface întreaga cerere, iar în astfel de momente diferența trebuie completată prin importuri.
Închiderea temporară a reactorului din Kozlodui scade producția de electricitate a Bulgariei cu aproximativ 1.000 MW. Această reducere poate restrânge cantitatea de energie disponibilă pentru export, în special dacă consumul intern al țării continuă să crească.
România nu este singura țară care se bazează pe importuri în anumite intervale de timp. Ungaria, Serbia și alte state din regiune pot solicita energie în aceleași ore, generând astfel o concurență mai mare pentru cantitățile disponibile.
„Problema este că vecinii pot avea nevoie de energie în aceleași ore în care avem nevoie și noi”, a explicat Dumitru Chisăliță, consultant și expert tehnic în domeniul energiei.
Chiar și în condiția în care reactor 6 este închis, Bulgaria poate să păstreze exportul de electricitate, însă volumul disponibil va fi influențat de producția altor centrale și de consumul intern.
De asemenea, „dacă răcirea vremii cuprinde simultan România, Ungaria și Balcanii, cererea regională crește. Dacă se adaugă vânt slab și indisponibilități la centrale, surplusurile disponibile pentru export se reduc. În aceste condiții, importul devine mai scump și mai greu de asigurat”, a precizat Dumitru Chisăliță.
În anumite seri, România ar putea recurge la importuri de energie electrică, ajungând la o capacitate de până la 2.700 MW.
În încercarea de a ilustra posibilele pericole, Dumitru Chisăliță a expus un caz în care cererea de energie electrică în România se ridică seara la 7.600 MW, în timp ce capacitatea de producție internă se limitează la doar 4.900 MW.
În scenariul descris, România ar fi nevoită să achiziționeze 2.700 MW pentru a acoperi diferența de energie.
În scenariul în care importul ar fi restrâns la 2.500 MW, s-ar lăsa un deficit de 200 MW. Pentru a acoperi această lipsă, ar fi nevoie de sporirea producției interne, de valorificarea rezervelor disponibile sau de reducerea consumului.
Conform informațiilor furnizate de Transelectrica pentru octombrie 2025, în intervalul orar 20.00-21.00, nivelul mediu de consum electric a atins 7.248 MW, în timp ce producția internă medie a fost de 6.726 MW. Bazându-se pe consumurile din anul precedent și pe indisponibilitatea unei linii de producție la Cernavodă, expertul în energie citat estimează că, în anumite seri, necesarul de import ar putea atinge aproximativ
Valoarea nu indică doar impactul opririi reactorului bulgăresc, ci reflectă un scenariu ce ține cont de mai multe condiții nefavorabile pentru sistemul energetic românesc.
O secțiune din cheltuielile suplimentare ar putea fi reflectată în facturile cetățenilor români.
Dumitru Chisăliță avertizează că furnizorii ce achiziționează electricitate la prețuri mari ar putea, ulterior, să transfere o parte din aceste cheltuieli către consumatori.
Cu toate acestea, oprirea reactorului din Kozlodui nu înseamnă că facturile românilor vor crește imediat. Posibilele majorări depind de evoluția prețurilor de pe piață și de contractele de furnizare.
Se poate întâmpla ca România să fie expusă la posibile intreruperi ale curentului?
Dumitru Chisăliță estimează că România este capabilă să satisfacă cererea de energie electrică în majoritatea searălor din octombrie. Riscurile se pot materializa în cazul apariției unor defecte suplimentare, iar sistemul energetic nu are rezerve suficiente pentru a compensa eventualele pierderi.
„Oprirea Kozlodui 6 crește presiunea asupra acestei marje; singură, nu justifică anticiparea unor întreruperi generalizate”, a precizat expertul.
România era nevoită să se pregătească pentru încetarea funcționării reactorului bulgar.
Președintele Asociației Energia Inteligentă afirmă că autoritățile române ar trebui să divulge în mod public informații despre producția disponibilă, opțiunile de import și rezervele ce ar putea fi utilizate în cazul unor avarii.
„Revizia de la Kozlodui era cunoscută. Tocmai de aceea, România trebuia să se fi pregătit pentru ea”, a transmis Dumitru Chisăliță.
Expertul subliniază că România trebuie să asigure consumul chiar și în perioadele dificile, fără a impune costuri excesive consumatorilor.
COMENTARII / 0