România s-a împrumutat zilnic cu 384 milioane de lei în ultimii 4 ani

În perioada de patru ani care a trecut, statul a recurs la o strategie de finanțare care a implicat împrumuturi zilnice de aproximativ 384 de milioane de lei, o valoare care se reflectă în creșterea datoriei guvernamentale ca procent din PIB, de la 58,7% în luna noiembrie, la 59,6%. Această evoluție a fost raportată pe baza datelor din comunicatul Institutului Național de Statistică din 6 martie 2026, care a oferit informații despre Produsul Intern Brut. Astfel, se observă că, în medie, în fiecare zi, de luni până duminică, au fost contractate împrumuturi substanțiale.

În perioada de patru ani, costul anual al datoriei a înregistrat o creștere substanțială, fiind de aproape trei ori mai mare decât în trecut. Creșterea dobânzilor a avut un impact semnificativ asupra capacității de împrumut a statului. În urma acestei majorări, statul a fost nevoit să suporte cheltuieli mult mai mari pentru serviciul datoriei. Dobânzile aproape s-au triplat.

În luna decembrie a anului 2025, valoarea datoriei pe termen mediu și lung a înregistrat o creștere, ajungând la 1.059 miliarde de lei, față de 1.043 miliarde de lei în luna noiembrie a aceluiași an. În aceeași perioadă, datoria pe termen scurt a înregistrat o valoare de 78,94 miliarde lei, superioară celei din luna precedentă, care a fost de 77,88 miliarde de lei.

Citește șiWaldevar Energy și-a dublat afacerile într-un singur an. Saltul financiar al companiei al cărei director a fost arestat în dosarul mitei de 450.000 de euro

În perioada recentă, creșterea rapidă a datoriei publice a fost însoțită de o majorare considerabilă a cheltuielilor de finanțare. În acest context, în anul 2021, statul a suportat cheltuieli cu dobânzile în valoare de aproximativ 17,9 miliarde de lei, însă până în anul 2025, această sumă a înregistrat o creștere substanțială, ajungând la peste 50,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproape trei ori, conform datelor oficiale furnizate de Ministerul Finanțelor.

În situația în care statul recurge la împrumuturi masive, consecința directă este o creștere a cheltuielilor pentru dobânzi, care la rândul lor se reflectă într-o accentuare a presiunii asupra bugetului de stat. Cu cât nivelul datoriilor crește, cu atât mai semnificativ vor fi costurile asociate rambursării acestora, mai ales atunci când dobânzile pe piețele financiare ating valori ridicate.

Analizând contextul economic mai larg, se observă că traiectoria datoriei publice a fost influențată semnificativ de dinamica economiei românești. În perioada de după recesiunea din 2020, când valoarea PIB-ului a înregistrat o scădere abruptă de -3,7% din cauza impactului pandemiei COVID-19 și a perturbațiilor economice la nivel global, economia a cunoscut o perioadă de redresare rapidă în anul 2021, cu o creștere de 5,5%, determinată în mare măsură de reactivarea consumului și a activității economice. Ulterior, în cursul anului 2022, economia a continuat să crească, însă într-un ritm mai lent, de 4%. În următorii doi ani, respectiv 2023 și 2024, ritmul de creștere al economiei a încetinit considerabil, înregistrând valori de 2,4% și 0,9%, care reflectă atât tendințele de decelerare la nivel global, cât și dificultățile interne cu care se confruntă România. Această decelerare a ritmului de creștere economică după perioada de expansiune rapidă de după pandemie a exercitat o presiune suplimentară asupra finanțelor publice, deoarece datoria publică a continuat să crească într-un ritm mai rapid decât PIB-ul. Această evoluție indică o economie care, după o perioadă de expansiune post-COVID, s-a apropiat de o situație de stagnare, ceea ce a contribuit la contextul care a determinat intrarea României într-o recesiune tehnică în anul 2026.

În ultimii patru ani, România a adoptat o strategie economică care a implicat împrumuturi masive. În fiecare zi, statul a contractat 384 milioane de lei în împrumuturi. Această abordare a dus la o creștere semnificativă a datoriei publice.

Nu există declarații directe

în raport, însă cifrele indică o tendință clară de creștere a îndatorării statului. Împrumuturile au fost obligatorii pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Valoarea totală a datoriei este dominată de titlurile de stat, care se ridică la 907,66 miliarde de lei. În acelaşi timp, împrumuturile contractate au o valoare de 204,556 miliarde de lei.

Împrumuturile statului român sunt înregistrate astfel: 537,09 miliarde lei reprezintă datoria internă, în moneda naţională, în timp ce datoria externă, exprimată în euro, se ridică la 488,2 miliarde de lei, iar cea în dolari americani atinge 111,17 miliarde, toate valorile fiind exprimate în echivalent lei.

În luna decembrie a anului 2025, 1.113 miliarde lei a ajuns datoria publică centrală, potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Finanţelor, după ce în noiembrie 2025 aceasta era 1.097 miliarde lei. Împrumuturile pe termen mediu şi lung se ridicau la 1.034 miliarde de lei. Datoria administraţiei centrale este constituită, în mare parte, din împrumuturi în lei şi euro, în valoare de 517,26 miliarde lei şi 482,9 miliarde lei (în echivalent), respectiv.

Împrumuturile acordate administrației locale au înregistrat o creștere, ajungând la valoarea de 25,116 miliarde de lei, superioară cu o sumă considerabilă celei din luna precedentă, care era de 24,3 miliarde de lei, compusă în mare parte din împrumuturi pe durate medii și lungi de 25,09 miliarde de lei.

La sfârșitul lunii anterioare, 579,173 miliarde de lei reprezentau datoria internă a administraţiei publice, înregistrând o creștere față de 551,598 miliarde lei, valoarea din luna noiembrie a anului 2025. Acest cuantum echivalează cu 29,8% din Produsul Intern Brut, procentaj care a fost 28,9% în luna precedentă. Datoria administraţiei centrale se ridică la 550,08 miliarde de lei, pe când datoria administraţiei locale este de 20,1 miliarde de lei.

Se estimează că 568,139 miliarde de lei reprezintă datoria externă curentă a administraţiei publice, valoare ușor mai mică decât 569,84 miliarde lei înregistrate în luna anterioară. Aceasta echivalează cu aproximativ 29,7% din Produsul Intern Brut, fiind o pondere similară cu cea de 29,8% raportată în luna noiembrie. Datoria externă a administraţiei publice centrale se ridică la 563,11 miliarde de lei, în timp ce administraţia publică locală are o datorie externă de 5,022 miliarde de lei.