România și alte 15 țări cer UE buget mai mare pentru agricultură și coeziune

Nicușor Dan a făcut publică declarația sa în cursul zilei de marți, referitoare la intenția României și a altor 15 țări situate în partea sudică și estică a Uniunii Europene de a solicita o creștere a fondurilor alocate pentru sectorul agricol și pentru fondurile de coeziune în cadrul viitorului buget pe termen lung al Uniunii Europene.
Această declarație a președintelui vine ca o reacție la poziția exprimată de principalele state contributoare la bugetul UE, printre care se numără Germania, Olanda, Suedia, Austria și Franța, care doresc să redistribuie o parte din fondurile de coeziune către domeniile digitalizării și apărării.

Articolul continuă după cum urmează:
în partea de jos a paginii

Procesul de negociere a viitorului buget al Uniunii Europene, care acoperă o perioadă de șapte ani, se află într-un moment crucial, România fiind simultan afectată de o criză politică care a durat aproape o lună, generată de demiterea guvernului Bolojan în cadrul Parlamentului.

Citește șiFlavio Bolsonaro în fața lui Lula da Silva la primul tur al Braziliei

Țările care contribuie cel mai mult la bugetul UE doresc ca fondurile europene viitoare, acordate țărilor beneficiare precum România, să fie subordonate unor reforme și să reflecte eficiența cu care au utilizat fondurile din PNRR.

Președintele Nicușor Dan a publicat un anunț pe platforma X, prin care a informat despre intențiile României și altor 15 țări din regiunile sudică și estică ale Uniunii Europene.

România a luat inițiativa unei declarații comune, denumită Prietenii Coeziunii, care vizează bugetul Uniunii Europene pentru următorul ciclu financiar, 2028-2034. Acest demers a fost susținut de către 15 state membre, și anume: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria.

Obiectivul acestei inițiative comune este ca viitorul buget al Uniunii Europene să mențină sprijinul financiar pentru două dintre politicile esențiale ale proiectului european: politica de coeziune și politica agricolă comună.

Deși bugetul total al Uniunii Europene a fost stabilit să crească, propunerile de reducere a finanțărilor au un impact deja resimțit asupra acestor direcții strategice.

Investițiile care au un impact direct asupra oamenilor sunt susținute prin intermediul unor instrumente, printre care se numără infrastructura, agricultura, dezvoltarea comunităților locale, crearea de locuri de muncă și diminuarea disparităților dintre statele membre ale Uniunii Europene.

România și alte state membre ale Uniunii Europene insistă asupra necesității unor alocări financiare mai substanțiale pentru anumite politici în cadrul viitorului buget comunitar.
Fondurile europene continuă să joace un rol crucial pentru România, în procesul de modernizare și dezvoltare a țării.
În acest context, se dorește o creștere a fondurilor alocate pentru agricultură și fonduri de coeziune în viitorul buget multianual al UE.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că România, împreună cu alte 15 țări din sudul și estul UE, va înainta această solicitare.

Simultan, Uniunea Europeană se confruntă cu necesitatea de a aborda problemele de securitate, energie și competitivitate economică care au apărut recent.

În acest context, pledăm pentru un buget european ambițios și echilibrat, care să poată răspunde în același timp atât noilor priorități, cât și acelor politici deja consacrate ca fiind de succes și care sunt vitale pentru asigurarea coeziunii și prosperității.

Competitivitatea reprezintă un domeniu în care există acordul că resursele ar trebui să fie alocate pe baza unui principiu de excelență, însă implementarea acestuia este esențială pentru a conduce la o creștere efectivă a competitivității economice la nivelul întregii Uniuni, inclusiv în rândul IMM-urilor.

Țara noastră este pregătită să joace un rol activ în elaborarea viitoarei structuri financiare a Uniunii Europene, care ar trebui să fie caracterizată prin echilibru și să promoveze progresul tuturor statelor membre, ținând cont de atât de România provocările și scopurile comune, cât și de specificul individual al fiecăruia.

Recunoștința mea se adresează tuturor liderilor europeni care îmbrățișează această inițiativă și împărtășesc, la fel ca România, convingerea că solidaritatea și coeziunea trebuie să rămână valori de bază ale Uniunii Europene.

Documentul oficial urmează să fie înaintat în cadrul ședinței de azi a responsabililor cu afacerile europene, cu scopul de a fi examinat pe larg în cadrul următoarelor discuții ale Consiliului European.