România surprinde: cea mai mare cheltuială europeană pentru educație

În anul 2023, guvernele din Uniunea Europeană au alocat în total 806 miliarde de euro pentru sectorul educațional, ceea ce reprezintă 4,7% din PIB-ul blocului. Potrivit ultimelor statistici Eurostat, proporția cheltuielilor publice în educație față de PIB a diminuat modest în ultimele zece ani, trecând de la 4,96% în 2014 la 4,65% în 2023.

Procentul a ajuns temporar la 5,02% în 2020, în principal din cauza contracției economiei în perioada pandemiei, și nu din cauza unei creșteri comparabile a bugetelor pentru educație, arată Euronews.

Printre statele europene analizate de Eurostat, Suedia a alocat cea mai mare proporție din PIB pentru educație, 6,8%. Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca au investit, de asemenea, peste 6%. România și Grecia s-au poziționat aproape la finalul clasamentului, cu 2,97% și 3,33%.

Citește șiDrone detectate lângă Insula Șerpilor. Aeronave şi elicoptere ale Forţelor Armate Spaniole, mobilizate. Ro-Alert în jud. Tulcea

În ce punct se regăsesc cheltuielile maxime per student?

Evaluarea investițiilor în educație exprimată ca proporție a PIB nu ține cont de variabile precum nivelul de prosperitate al unei state sau numărul de elevi și studenți.

Indicatorul bazat pe PIB reflectă investiția financiară totală a unei țări, în timp ce cheltuielile per elev măsoară capacitatea de cumpărare alocată fiecărui individ din sistemul educațional.

Dimensiunea economiei, numărul de elevi și studenți, precum și modul în care fondurile sunt distribuite între diferitele niveluri de educație pot influența clasamentele.

Cantitățile se exprimă în standarde de putere de cumpărare, denumite PPS – o măsură unificată care corectează

Analiza evidențiază discrepanțe notabile între proporția din PIB destinată educației și resursele puse la dispoziție fiecărui elev.

Proporția din PIB pe care o alocă țărilor europene pentru cheltuieli.

În anul 2022, Luxemburg a alocat doar 3,74% din PIB pentru educație, sub media UE de 4,66%. În ciuda acestei proporții reduse, țara a înregistrat cea mai ridicată cheltuială per elev din blocul comunitar, ajungând la 18.422 PPS, peste de două ori media UE de 8.246 PPS.

Bulgaria a avut situația opusă. Cheltuielile pentru educație au fost apropiate de media UE ca pondere din PIB, 4,5%, însă țara a avut cele mai mici cheltuieli per elev din bloc, de 3.097 PPS.

În rândul marilor economii, Franța a alocat 5,33% din Produsul Intern Brut pentru sistemul educațional în anul 2022, ocupând poziția a cinci a cea mai mare proporție dintre statele UE pentru care există date. În același timp, investiția pe elev a ajuns la 8.151 PPS, fiind ușor sub media continentului.

Italia a investit o proporție mult mai mică din PIB, 4,07%. Cheltuielile de 7,945 PPS per student au poziționat țara imediat după Franța, dar și puțin sub media Uniunii Europene.

În ceea ce privește bugetul, Germania a alocat 4,79% din PIB educației, un procent care se apropie de media Uniunii Europene, însă costul pe elev a ajuns la 10.363 PPS, ceea ce reprezintă aproximativ 26% peste media europeană.

Și alte diferențe sunt evidente. Malta a cheltuit o pondere sub medie, de 4,12% din PIB, dar a înregistrat cheltuieli per elev peste media UE. Slovacia a alocat aceeași pondere din PIB ca media europeană, dar a cheltuit cu 22% mai puțin per elev.

Rezultatele comparate cu cheltuielile

Cheltuielile mai mari nu produc automat rezultate mai bune. Cele mai mari cheltuitoare europene pentru educație nu sunt în mod constant țările cu cele mai bune competențe de bază.

În 2022, 26,2% dintre elevii UE au înregistrat performanțe slabe la citire, iar 29,5% la matematică. Ambele cifre au crescut în raport cu 2012, când se aflau la 18% și respectiv 22,1%.

Națiunile care investesc mai mult pe fiecare student au tendința de a înregistra performanțe superioare în matematică, însă conexiunea nu este automată.

Europa nu a atins încă obiectivul stabilit pentru competențe în anul 2030.

Cu aproape trei din zece elevi din UE care nu ating nivelul de bază la matematică, Europa este încă departe de obiectivul de a reduce ponderea elevilor cu competențe insuficiente la materiile de bază sub 15% până în 2030.

Diferență socio-economică semnificativă este evidentă în datele obținute. În PISA 2022, 48% dintre elevii UE provenind din sfertul populației cel mai dezavantajat au obținut rezultate insuficiente în matematică, comparativ cu 11% dintre cei din sfertul populației cel mai avantajat.

Schimbările demografice ar putea modifica modul în care este finanțată educația. Raportul Comisiei Europene „Investing in Education 2025” estimează că UE va avea cu aproximativ 2,5 milioane mai puțini copii și adolescenți cu vârste între 3 și 18 ani în 2030 decât în 2022.

Populația în vârstă școlară se preconizează că va scădea în total cu 3,5%. Scăderile cele mai marcante se așteaptă în Italia, 13%, Grecia, 12%, și Spania, 11%. Germania, în schimb, se așteaptă să observe o creștere de 9%.

Ce modalități pot fi adoptate pentru a genera posibilități de investiții.

Scăderea numărului de copii în grupa de vârstă școlară din Europa ar putea deschide oportunitatea unor fonduri mai generoase pentru fiecare student. Conform Comisiei Europene, în cazul în care fondurile globale alocate școlilor se mențin doar la nivelul inflației anuale de 2%, costurile pe elev vor fi mai mari cu 19% în medie până în 2030.

Raportul emis de Comisia afirmă că dezvoltarea competențelor de bază ar consolida productivitatea, inovația și creșterea economică. Conform estimărilor prezentate în document, PIB-ul statelor europene ar putea crește cu 8%-10% față de proiecția actuală pentru anul 2030 dacă un număr mai mare de indivizi ar atinge un nivel adecvat de competențe fundamentale.