În momentul trecerii la ora de iarnă, ceasurile se vor regreta cu o oră, iar românii vor beneficia de o noapte extinsă cu o oră. Această schimbare influențează și programul de lumină naturală: diminețile vor deveni mai strălucitoare mai devreme, în timp ce seara se va întuneca mai rapid.
În ceea ce privește organism, această modificare este de obicei mai puțin dificilă de suportat decât trecerea la ora de vară în primăvară, când se pierde o oră de somn. În ciuda acestui fapt, schimbarea poate perturba temporar ritmul circadian, programul de somn și nivelul de energie.
Conform regulilor UE, modificarea ceasului se realizează în ultima duminică a lunii octombrie. În funcție de calendar, această dată poate varia între 25 și 31 octombrie. Pentru anul 2026, ultima duminică coincide cu 25 octombrie, ceea ce implică că România trece la ora standard la cea mai devreme posibilă limită stabilită de legea curentă.
Citește șiMecanicul român repara un BMW i8 cu problemă de 15.000 euro în Marea Britanie
În noaptea dintre 24 și 25 octombrie 2026, România va reveni la ora de iarnă. La 4:00, ceasurile vor fi retrogradate cu o oră, trecând la 3:00, iar duminica respectivă va însuma 25 de ore.
În anul 2026, există o particularitate remarcabilă: fiecare ajustare a ceasului a fost efectuată cu o zi înainte comparativ cu 2025. Schimbarea la ora de vară a avut loc pe 29 martie 2026, în loc de 30 martie anul precedent, iar revenirea la ora standard a avut loc pe 25 octombrie 2026, în loc de 26 octombrie anul precedent.
Somnul nostru se prelungeste cu o oră suplimentara.
Într-o tranziție mai ușor de urmărit, ora de iarnă presupune recularea ceasurilor cu o oră. În consecință, în noaptea de sâmbătă către duminică, 4:00 se transformă în 3:00.
25 octombrie va fi marcată de 25 de ore. Luminile naturale vor ajunge la dimineață mai devreme, iar întunericul se va instala în seară cu aproximativ o oră înainte.
Telefoanele mobile, computerele și majoritatea aparatelor conectate la internet își ajustează automat ora, dacă opțiunea de setare automată a datei și orei este activată. Ceasurile tradiționale și anumite dispozitive trebuie, însă, corectate manual.
După modificarea ceasurilor, România trece din EEST (UTC+3) în EET (UTC+2).
Care sunt impactele pe care le poate produce modificarea orei asupra corpului uman?
Schimbarea orei modifică brusc raportul dintre programul social, lumină și ritmul circadian – „ceasul biologic” care reglează, printre altele, somnul și starea de vigilență.
Impactul se manifestă diferit în cazul trecerii la ora de vară în primăvară comparativ cu cea de toamnă. În 2025, o revizuire sistematică ce a compilat 27 de cercetări despre somn a demonstrat că deficiențele de lungime și calitate a somnului devin mai pronunțate după ce se adoptă ora de vară în primăvară, moment în care indivizii pierd literalmente o oră. Indivizii ce prezintă un cronotip de seară se confruntă, aparent, cu o reacție mai intensă la această schimbare.
În perioada trecerii din octombrie, starea se schimbă: ceasurile se reprogramă înapoi, iar, cel puțin teoretic, apare o oră în plus de somn. Totuși, corpul poate necesita câteva zile pentru a ajusta orele de somn, de trezire, de masă și de expunere la lumină.
Ultima cercetare epidemiologică cu acoperire largă, care a analizat 157 de studii din 36 de țări, subliniază că impactul schimbării orei nu poate fi redus la doar aspecte negative. Autorii au observat diferențe semnificative între tranziția de primăvară și cea de toamnă, iar pentru multe dintre efecte concluziile rămân variabile.
În sezonul primăverii, pericolele devin mai evidente.
În ceea ce privește sistemul cardiovascular, cele mai evidente semnale din cercetări se manifestă după trecerea la ora de vară.
O analiză de tip meta, care a inclus 12 studii provenind din zece țări, a relevat o creștere moderată a probabilității de infarct miocardic acut imediat după trecerea la ora de vară, cu un risc cumulativ relativ de aproximativ 4% mai ridicat
Cercetătorii au sugerat că lipsa somnului, tulburarea ritmului circadian și schimbarea abruptă a momentului în care indivizii se ridică și își începe activitatea pot explica fenomenul.
În 2026, o analiză epidemiologică a constatat că trecerea la ora de vară este asociată, în unele studii, cu o creștere pe termen scurt a evenimentelor cardiovasculare și a accidentelor rutiere grave. În contrast, trecerea la ora standard de toamnă prezintă un tablou diferit, iar unele date indică chiar reduceri ale mortalității generale și ale accidentelor de muncă în perioada imediat următoare.
În ce fel ar putea fi facilitată adaptarea?
experții în somn sugerează, în mod obișnuit, menținerea unui program cât mai stabil al orarului de culcare și de trezire, precum și utilizarea luminii naturale pentru a ajusta ritmul circadian.
După schimbarea orei, în zilele următoare, expunerea la lumina naturală de dimineață poate fi benefică, iar reducerea schimbărilor majore ale programului de somn în weekend poate sprijini adaptarea.
majorității indivizilor, ajustarea de o oră generează, în general, doar o fază de adaptare de durată redusă. Impactul poate fi mai evident la persoanele ce au ritmuri de somn neregulate, la cei ce desfășoară activități în schimburi sau la cei ce suferă de deficit de somn în mod constant.
2026, de la cea mai timpurie dată până la extrema cealaltă din 2027
Data exactă a schimbării fluctuează în funcție de an, deoarece regulile se bazează pe ultima duminică a lunii, nu pe o dată prestabilită.
În ultimele decenii, România a adoptat ora de iarnă pe 29 octombrie 2023, pe 27 octombrie 2024 și pe 26 octombrie 2025. Pentru 2026, schimbarea se va efectua pe 25 octombrie.
În schimb, în 2027, ultima duminică va cădea pe 31 octombrie, cea mai târzie dată posibilă. Astfel, între schimbările din 2026 și 2027 calendarul trece practic de la o extremă la alta.
Uniunea Europeană nu a abandonat încă modificarea timpului.
Discuțiile privind eliminarea schimbării sezoniere a ceasurilor continuă de mai mulți ani în Uniunea Europeană.
Comisia Europeană a propus în anul 2018 eliminarea trecerii la ora de vară și cea de iarnă, efectuate de două ori pe an. Parlamentul European a exprimat ulterior susținerea pentru abandonarea sistemului, însă statele membre nu au reușit să obțină consensul necesar pentru implementarea măsurii.
Până la adoptarea unei decizii comune, actualul sistem rămâne în vigoare. România și celelalte state membre care aplică ora de vară vor continua, așadar, să dea ceasurile înainte în ultima duminică din martie și înapoi în ultima duminică din octombrie.
COMENTARII / 0