România va avea din nou Capitală Europeană a Culturii în 2034. Comisia Europeană schimbă regulile competiției

Comisia Europeană a dezvăluit propunerea privind noul schelet al programului Capitalelor Europene ale Culturii. Inițiativa urmărește îmbunătățirea procedurii de alegere, întărirea patrimoniului pe termen lung...

Comisia Europeană a dezvăluit propunerea privind noul schelet al programului Capitalelor Europene ale Culturii. Inițiativa urmărește îmbunătățirea procedurii de alegere, întărirea patrimoniului pe termen lung și creșterea participării cetățenilor și tinerilor.

„Comisia Europeană a anunțat oficial calendarul: România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034”, a transmis Ministerul Culturii.

În contextul României, concursul oferă o șansă inedită, având în vedere realizările din Sibiu 2007 și Timișoara 2023. Modelul european actual accentuează ceea ce persistă în orașul respectiv după încheierea anului în care acesta deține titlul, incluzând dezvoltarea infrastructurii culturale, consolidarea comunităților și extinderea colaborărilor europene.

Citește șiZbor de groază: pasageri atacati de polșnițe pe ruta Australia-Italia

În anul 2028, se prezintă primele propuneri pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Comisia Europeană își propune, în plus, ca inițiativa să devină mai accesibilă și să pună un accent mai pronunțat pe dezvoltarea urbană durabilă și incluzivă.

Înainte ca titlul pentru 2034 să fie acordat, întregul proces va începe cu mulți ani în urmă. Conform calendarului dezvăluit de Ministerul Culturii, primele propuneri ar trebui să fie depuse în toamna anului 2028, finalistele vor fi anunțate în 2029, iar orașul selectat va avea cinci ani pentru a pregăti programul din 2034.

„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027–2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul culturii, Demeter András István.

Experiența europeană demonstrează că titlul poate genera efecte chiar și după încheierea anului oficial. Comisia Europeană indică faptul că orașele care au găzduit evenimentul au înregistrat, printre altele, noi spații culturale, creșterea activității culturale, dezvoltarea turismului și consolidarea cooperării internaționale.

COMENTARII / 0