România se confruntă cu o cerere uriașă de energie, care depășește oferta disponibilă, chiar și în timpul zilei, când energia solară contribuie semnificativ la producție. Într-o zi obișnuită, la ora 8.00, cererea de energie a ajuns la aproape 5.200 MWh, în timp ce producția internă a fost de 4.352 MWh. Această situație este consecința directă a întreruperii funcționării centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă, unde Unitatea 1 a fost scoasă din rețea, iar Unitatea 2 a fost oprită anterior. În următoarele trei săptămâni, România nu va dispune de energie nucleară în sistemul său energetic. Pentru a satisface cererea internă, țara noastră este nevoită să importe energie la 140 de euro pe MWh, unul dintre cele mai mari prețuri din Europa, spre deosebire de Bulgaria, care achită 136 de euro pe MWh, Polonia – 120 de euro, în timp ce în Franța prețul este de numai 37 de euro MWh, iar în Spania – 53 de euro.
Potrivit unei analize recente, în luna aprilie, România a vândut energie electrică în străinătate, în special în Bulgaria, la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh.
În același timp, în perioadele de vârf ale serii, țara noastră a fost nevoită să importe energie electrică la prețuri de până la 250 euro/MWh, după cum relevă o cercetare efectuată de Asociația Energia Inteligentă.
Președintele Asociației pentru Energie și Industrie, Dumitru Chisăliță, a declarat, într-un comunicat, că motivul pentru care România se confruntă cu prețuri mari la energie poate fi găsit, în parte, în strategia de producție și import.
Citește șiAur și argint se prăbușesc: ce a declanșat scăderea?
„Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci”
.
El a adăugat că, deși cantitatea de energie importată a fost de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată.
Abordarea României în domeniul energetic rămâne ancorată în vechea logică, fiind continuate eforturile de construire a unor noi capacități de producție. În schimb, Bulgaria a asimilat mai rapid nova logică energetică europeană; într-un sistem în care solarul și energia eoliană predomină, forța reală nu mai rezidă în producția brută de energie, ci în abilitatea de a manipula energia în timp și, mai ales, de a utiliza baterii „grid-forming” capabile să creeze și să stabilizeze rețeaua electrică, nu doar să se adapteze la o rețea deja existentă.
În contextul dezvoltării energetice, România și Bulgaria prezintă abordări distincte în ceea ce privește tehnologia bateriilor.
În timp ce România se bazează în mare parte pe sisteme de tip Grid-Following, care se sincronizează cu rețeaua existentă fără a putea stabiliza sistemul în mod independent, Bulgaria a avansat către sisteme Grid-Forming, capabile să ofere suport și stabilizare pentru rețelele dominate de surse regenerabile de energie.
Grid-Forming înseamnă baterii capabile să ofere inerție sintetică, stabilizare de frecvență și suport real pentru o rețea dominată de regenerabile
.
În prezent, 95% dintre bateriile instalate în România sunt de tip Grid-Following, în timp ce aproximativ 20% dintre bateriile din Bulgaria sunt deja Grid-Forming.
Acest contrast arată că Bulgaria este în proces de construire a infrastructurii energetice a viitorului, pe când România încă se străduiește să adapteze infrastructura existentă pentru noile cerințe energetice.
Într-un anumit sens, țara noastră generează energie la costuri reduse în timpul zilei, însă această energie este înmagazinată de Bulgaria prin intermediul bateriilor, pentru ca apoi România să o reachiziționeze seara la tarife exorbitante. Acesta reprezintă nucleul problemei în discuție.
Capacitățile energetice ale României în sectorul eolian și fotovoltaic, 10.100 MW, îi conferă o poziție solidă, însă nu suficient de bună pentru a o face pe Bulgaria, cu doar 6.700 MW, să rămână în urmă în ceea ce privește valorificarea tranziției energetice.
Pentru că Bulgaria a investit masiv în sisteme de stocare
este răspunsul la întrebarea de ce Bulgaria reușește să își monetizeze mai eficient tranziția energetică. România are aproximativ aceeași cantitate de putere instalată, inclusiv cea provenită de la prosumatori.
Capacitățile de stocare a energiei în Bulgaria au înregistrat o depășire a pragului de 2 GW putere instalată în baterii, acumulând aproape 8 GWh capacitate de stocare. În continuare, sunt în curs de dezvoltare proiecte suplimentare care vizează atingerea rapidă a unei capacități de stocare de 10 GWh. În contrast, România dispune de aproximativ 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare. Aceste date au fost oferite de către Asociația Energia Inteligentă.
Potrivit analizei, situația putea fi prevenită, după cum a declarat Eugenia Gusilov, expertă în energie, într-o emisiune la Digi24.
Afirmația lui Gusilov subliniază consecințele unei planificări deficitare și ale administrării ineficiente a fondurilor alocate, inclusiv cele oferite de Uniunea Europeană. El consideră că, în cazul în care s-ar fi investit în capacități de stocare și Hidroelectrica s-ar fi concentrat pe această direcție, în loc de acordarea de bonusuri pentru management, România nu s-ar fi confruntat cu această situație.
„Este rezultatul unei proaste planificări și unei proaste gestionări a investițiilor pentru care am avut bani – și bani au fost puși la dispoziție de către Uniunea Europeană – și dacă am fi avut și capacitate de stocare și Hidroelectrica s-ar fi ocupat de asta și nu de acordarea de bonusuri pentru conducere, nu eram în situația asta”
, a declarat Gusilov.
Limitele actuale ale sistemului energetic au fost subliniate de către un expert, care a fost întrebat despre soluțiile pentru reducerea impactului negativ.
Planificarea eficientă a cererii de energie a fost identificată ca o posibilă soluție, în special în ceea ce privește consumul în timpul zilei, atunci când producția de energie solară este mai mare.
„Partea de demand response, adică în măsura în care putem să consumăm în timpul zilei, atunci când avem producție pe solar, asta ar putea ajuta pentru acei consumatori care pot să treacă la consum în timpul orelor din timpul zilei, când avem producție solară.”
Însă, realitatea este că majoritatea consumatorilor nu pot să își schimbe programul zilnic pentru a consuma energie în timpul zilei, deoarece programul de lucru și activitățile zilnice nu permit acest lucru.
Ca urmare, majoritatea populației va fi nevoită să plătească prețuri mai mari din cauza unei planificări deficiente și a lipsei investițiilor realizate la timp, a adăugat expertul.
„În mare parte însă nu prea pot consumatorii să facă lucrul ăsta, pentru că sunt la serviciu și se întorc seara și atunci noi avem consumul mai mare după ora 18:00. Deci, aici cei care vor putea să treacă pe consum în timpul zilei să o facă, iar cei care nu vor putea, în mare parte, majoritatea vom plăti prețuri mai mari pentru proastă planificare, investiții nerealizate la timp.”
COMENTARII / 0