În urma evaluării relațiilor bilaterale, România are o percepție extrem de pozitivă despre Germania, care este urmată în clasament de Republica Moldova și de o altă țară europeană, și anume Franța.
Nu există date care să fi fost incluse greșit în sondaj
În ceea ce privește încrederea, Rusia se situează la polul opus, înregistrând un nivel considerabil mai mic de încredere decât celelalte țări analizate.
Rezultatele prezentate se bazează pe un studiu numit „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”,
care a fost efectuat în cadrul proiectului Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția cu numărul X.
Citește șiNatalia Intotero s-a întâlnit cu ambasadorul Israelului: Colaborarea pentru protecția mediului, pe agenda discuțiilor
Potrivit lui Ștefureac, deși Occidentul continuă să fie un punct de referință strategic, se observă totuși apariția unor deosebiri semnificative pe plan social și politic.
Potrivit directorului INSCOP Research Remus Ștefureac, datele recente au fost analizate și explicate pentru a înțelege cum se formează opiniile românilor despre partenerii lor internaționali.
Nu există date în acest paragraf care să necesite citate.
Nu, corectat:
Directorul INSCOP Research Remus Ștefureac a făcut o analiză a datelor, oferind o perspectivă asupra modului în care românii percep partenerii internaționali.
Remus Ștefureac a declarat, conform unui comunicat de presă, că percepția românilor despre Republica Moldova este una de spațiu identitar apropiat, și nu de stat extern obișnuit.
Nivelul de încredere și simpatie față de Chișinău este extrem de ridicat, fiind similar cu cel acordat marilor state occidentale, ceea ce demonstrează că această relație se bazează pe legături culturale și istorice, și nu pe considerente geopolitice.
„Scepticismul față de Moldova se concentrează în zona electoratului AUR”
, a adăugat el.
Occidentul rămâne ancora strategică principală a României, Germania, Franța și UE continuând să inspire o încredere solidă, însă se observă diferențe din ce în ce mai clare între segmentele educate, urbane, mai pro-europene și electoratul AUR mai euroceptic.
Ștefureac a oferit detalii suplimentare privind dinamica votanților, afirmând că în acest context, procentajul celor care susțin AUR și sunt pro-europeni depășește procentajul celor cu tendințe euro-sceptice. De asemenea, a menționat că SUA mențin o poziție strategică semnificativă, însă cu o ușoară scădere a nivelului de încredere în rândul alegătorilor USR, potrivit spuselor sale:
„în cazul acesta, ponderea votanților AUR pro-europeni este mai mare decât ponderea celor euro-sceptici. SUA păstrează un capital strategic ridicat, însă cu un nivel ceva mai scăzut în rândul alegătorilor USR”
În urma unei analize a contextului regional, Ucraina a fost identificată ca fiind subiectul care provoacă cea mai semnificativă diviziune în rândul opiniei publice românești, după cum a declarat el.
Declarația a fost făcută cu privire la această falie de opinie din societatea românească.
„Ucraina reprezintă cea mai mare falie de opinie din societatea românească”
Opiniile publice sunt puternic divizate, înregistrând aproape un echilibru perfect între opinii favorabile și nefavorabile, lucru ce demonstrează că conflictul din regiune este mediatizat și influențat de războiul informațional și tehnicile specifice de propagandă.
„Percepțiile sunt aproape împărțite între susținere și ostilitate, ceea ce arată că războiul din proximitate este filtrat prin războiul cognitiv și propaganda specifică”
.
În ceea ce privește categoriile de populație, cei mai susținători Ucrainei sunt tinerii, alegătorii PNL și USR, precum și publicul cu studii superioare. Pe de altă parte, electoratul AUR și segmentele mai conservatoare sau vulnerabile din punct de vedere economic manifestă o reticență accentuată.
Concluzia privind Rusia este foarte clară: aceasta „rămâne actorul extern cu cea mai puternică respingere în societatea românească, semn că neîncrederea în această țară este în continuare dominantă”.
Ștefureac a tras concluzia că, deși există un anumit grad de toleranță sau simpatie față de Rusia în rândul unor segmente ale populației, această tendință este îngrijorătoare.
În mediul rural și printre persoanele cu nivel educațional mai scăzut, o treime din electoratul AUR are o percepție pozitivă față de Rusia.
Totuși, doar o treime din electoratul AUR simpatizează Rusia, comparativ cu două treimi care consideră Rusia o țară neprietenoasă
, a detaliat el.
Această situație evidențiază o susceptibilitate crescută a acestor grupuri la dezinformare și propagandă.
În clasamentul încrederii, Rusia se află pe ultima poziție. Încrederea românilor este foarte scăzută față de această țară. Nu același lucru se spune însă despre Germania, Republica Moldova și Franța, care sunt în topul acestui clasament.
Rusia ocupă poziția cea mai de jos, cu numai 19,3% dintre români având impresia că este o națiune amicală.
Imaginea este una predominant nefavorabilă, potrivit datelor, 45,6% dintre cei chestionați declară că o consideră , în timp ce 29,9% o percep ca fiind .
Pe primul loc în topul încrederii românilor se află Germania, potrivit unui sondaj recent. Țara europeană a reușit să obțină percepția pozitivă a cetățenilor români. În ceea ce privește celelalte țări, Republica Moldova și Franța completează topul. Pe de altă parte, Rusia se află la coada clasamentului.
71,8% dintre cetățenii români au o percepție pozitivă despre Germania, considerând-o o națiune cu care România are o relație de prietenie, ceea ce o poziționează pe primul loc în ordinea țărilor cu care românii au încredere.
Rezultatele sondajului indică faptul că 17,9% dintre respondenți consideră Germania o țară extrem de prietenoasă, cu legături excelente, în vreme ce 53,9% o percep ca fiind relativ prietenoasă.
Rezultatele detaliate ale studiului arată că 15,2% consideră că aceasta este o țară care nu are o relație foarte bună, caracterizată prin tensiuni, în timp ce 8,6% o percep ca fiind complet neprietenoasă, cu legături extrem de tensionate și reci.
Legături strânse de ordin identitar se construiesc între România și Republica Moldova, dincolo de relațiile pur diplomatice.
71,1% dintre cetățenii români consideră Republica Moldova o națiune cu care împărtășesc legături de prietenie.
În urma unui sondaj, s-a stabilit că 26,8% dintre cei care au participat la sondaj au declarat că Republica Moldova menține relații excelente cu România și este considerată o țară foarte prietenă. Pe de altă parte, 44,3% dintre respondenți au afirmat că Republica Moldova este o țară destul de prietenă României.
Conform datelor, 11,5% dintre respondenți consideră că respectiva țară nu are o relație foarte bună cu România, în timp ce 12% afirmă că nu are deloc o relație bună.
Majoritatea românilor consideră Franța a fi un partener de încredere. Încrederea în această țară este destul de ridicată în rândul populației din România.
Rezultatele sondajului arată că 23,3% dintre respondenți au o percepție pozitivă extremă despre Franța, considerând-o o țară cu care România are legături foarte bune și o relație excelentă. În același timp, 47,5% dintre cei intervievați au o părere pozitivă, însă mai puțin entuziastă, văzând Franța ca fiind destul de apropiată de România. Aceste date reprezintă rezultatele unui sondaj recent și oferă o imagine clară a percepției românilor despre relațiile cu alte țări.
Proporția celor care consideră o țară ca fiind mai puțin cordială se ridică la 12,6%, în timp ce 12% dintre respondenți consideră că aceasta este deloc prietenoasă.
Uniunea Europeană oferă un sprijin consistent, însă nuanță în abordarea sa.
68,9% din populația României consideră Uniunea Europeană într-o lumină pozitivă.
Rezultatele unui sondaj recent arată că 24,7% dintre cetățenii români au o percepție pozitivă extremă asupra relației dintre România și Uniunea Europeană, considerând că UE este extrem de prietenoasă și menține legături excelente cu țara noastră. Pe de altă parte, 43,9% dintre respondenți au o părere oarecum favorabilă, calificând UE drept suficient de prietenoasă. Aceste date provin chiar din sondajul respectiv.
În același timp, 14,6% dintre respondenți consideră că relația nu este prea cordială, în timp ce 12,4% afirmă că nu este deloc prietenoasă.
În ceea ce privește percepțiile favorabile, Turcia și SUA se bucură de opinii predominant pozitive în rândul românilor.
Rezultatele sondajului arată că 13,3% dintre cei care au participat consideră că Turcia are o relație extrem de bună, fiind considerată o țară foarte prietenoasă, în timp ce 54,1% o percep ca fiind suficient de prietenoasă. Aceste date oferă o imagine a percepției asupra relațiilor cu Turcia.
Procentul de 61,9% dintre cetățenii români care percep SUA ca fiind o țară amicală este o cifră relevantă.
Rezultatele sondajului arată că 14,9% dintre cei care au participat consideră Statele Unite ale Americii a fi o țară extrem de prietenoasă, în timp ce 47% le văd ca fiind relativ prietenoase.
Procentul de respondenți care consideră anumite țări nu prea prietenoase sau deloc prietenoase este de asemenea relevant, 21,5% având o părere nefavorabilă în ceea ce privește prietenia, în timp ce 10% declară că nu le percep deloc ca fiind prietenoase.
În ierarhia respectivă, China și Ungaria ocupă poziții intermediare.
Procentul de români care consideră China un stat prieten este de 52,7%, potrivit datelor.
„21,1% o consideră nu prea prietenoasă, iar 15% deloc prietenoasă”
Rezultatele sondajului arată că 5,5% dintre respondenți consideră o țară respectivă ca fiind extrem de prietenoasă, în timp ce 45,6% o percep ca fiind suficient de prietenoasă. Aceste cifre sunt prezentate într-un context care reflectă percepția generală a respondenților.
În ceea ce privește Ucraina, opiniile sunt împărțite în cadrul societății românești.
48,3% din numărul total de români manifestă o percepție pozitivă asupra Ucrainei, considerând-o o țară cu care România are o relație de prietenie.
Similar, percepția românilor este că 22% consideră o anumită entitate nu prea binevoitoare, în timp ce 24,9% o consideră complet nefriendly.
Nu au fost oferite detalii privind metodologia utilizată.
Rezultatele unei cercetări efectuate în intervalul 14–21 aprilie 2026 pe un grup de 1.100 de persoane au fost obținute prin tehnica interviurilor telefonice (metoda CATI), fiind reprezentative la nivel național. Această cercetare are o marjă de eroare de ±3% și un nivel de încredere de 95%.
COMENTARII / 0