Românii din Tulcea, îngroziți de atacurile cu drone rusești: „Rămân în pat și mă tem

De când a izbucnit conflictul în Ucraina, spațiul aerian al NATO a fost în mod repetat încălcat de dronele rusești, ceea ce a determinat o stare de alertă în rândul Alianței militare și al comunităților situate în zonele de frontieră.
La Tulcea, un reportaj realizat de The New York Times a arătat că locuitorii din regiune privesc aceste incidente cu o anumi resemnare sau chiar cu nonșalanță.
Potrivit inspectorului de protecție civilă al orașului,

„Nu toată lumea se sperie. Ne-am obișnuit, asta e cel mai grav”

.

Citește șiPremierul Albaniei: Ucraina nu va adera la UE, promisiuni minciuni

În fața NATO și Uniunii Europene, se conturează un nou obiectiv: crearea unui sistem de protecție coordonat, denumit „zid de drone”, care să se întindă de-a lungul granițelor estice ale continentului european.
Tehnologia dronelor evoluează rapid, ceea ce a determinat Alianța să-și accelereze eforturile de modernizare a apărării aeriene și să mențină o stare de alertă permanentă, potrivit sursei menționate.

În urma unei analize, Ministerul Apărării din România a raportat o creștere a numărului de alerte privind eventuale intruziuni în spațiul aerian național.
Pe 2 mai, într-o perioadă de alertă nocturnă, au fost mobilizate avioane de luptă F-16 pentru a intercepta și a preveni pătrunderea a 20 de drone rusești în zona învecinată județului Tulcea.

În urma unei incursiuni de scurtă durată a unei drone în spațiul aerian al României, atacul de origine rusă a fost direcționat, se pare, către un oraș portuar situat pe teritoriul Ucrainei, pe malul opus al Dunării, unde au avut loc multiple deflagrații.

Vecinătatea cu zona de conflict a fost descrisă de către Ștefan Ilie, primarul orașului Tulcea, ca fiind una profund tulburătoare.

„Suntem vecini cu războiul”

, a afirmat el.

În orașul Tulcea, cunoscut pentru atractivitatea sa turistică și având o populație de aproximativ 70.000 de locuitori, locuitorii au dezvoltat o anumită irascibilitate față de frecventele alerte transmise pe dispozitivele lor mobile, de obicei în timpul orei de miezul nopții.

„Rămân în pat și-mi spun «Ce-o fi, o fi»”

ar fi reacția unora, însă realitatea este că aceste alerte au un impact direct asupra capacității copiilor de a adormi. Mai mult, fiecare alertă generează un număr de apeluri către centrul de operațiuni de urgență al orașului din partea locuitorilor care intră în panică, a explicat Daniel Năstase, purtătorul de cuvânt al ISU Delta Tulcea.

Expresia „Noi suntem NATO” a fost rostită de către români.

Turismul din Tulcea a înregistrat o scădere semnificativă de 40% în perioada cuprinsă între 2023 și 2025, potrivit declarațiilor primarului Ștefan Ilie, care a identificat potențiala amenințare drept cauză principală. Într-un efort de a calma populația, edilul a subliniat prezența NATO ca o forță de protecție pentru locuitori.

Declarația sa a avut un ton reassuring atunci când a afirmat:

„Noi suntem NATO. Vedeți, auziți avionul, F-16-ul, la două minute sau la un minut după alarmă? Acela este pentru noi”

le-a spus el locuitorilor, transmitând un mesaj de încercare de liniștire.

(rewritten to preserve original quote, but rephrased surrounding narrative)

I-a asigurat pe oameni că prezența sa în zonă este o garanție de protecție,

„Noi suntem NATO. Vedeți, auziți avionul, F-16-ul, la două minute sau la un minut după alarmă? Acela este pentru noi”

a adăugat el, sublinind astfel importanța alianței.

became

El a accentuat ideea că intervenția rapidă a forțelor aliate este vizibilă și

„Noi suntem NATO. Vedeți, auziți avionul, F-16-ul, la două minute sau la un minut după alarmă? Acela este pentru noi”

le-a reiterat el oamenilor, evidențiind rolul NATO.

Dumitru Cerneaga, un român în vârstă de 74 de ani, a declarat că țara sa este membră a NATO.

„Facem parte din NATO”

, a spus el.
În continuare, a exprimat convingerea că țările membre NATO au responsabilitatea de a-i oferi protecție, afirmând

„Toate țările NATO trebuie să ne apere”

cu încredere.

În urma unei serii de incursiuni aeriene, în luna septembrie s-a materializat o nouă misiune a NATO, având drept scop protecția teritoriilor Alianței, de la granițele cu Finlanda până la cele cu Turcia. Acest demers a fost determinat de evenimentul din aceeași lună, când aproape 20 de drone de origine rusă au intrat în spațiul aerian al Poloniei. Deși amenințarea a fost neutralizată prin doborârea dronelor, incidentul a reprezentat un veritabil test atât pentru capacitățile defensive ale NATO, cât și pentru determinarea politică a Alianței de a răspunde ferm în fața acțiunilor Rusiei.

Intervenții repetate ale aeronavelor rusești au fost înregistrate de cel puțin 300 de ori de la debutul misiunii NATO, potrivit declarațiilor colonelului Martin O’Donnell, purtător de cuvânt al NATO.
În cadrul acestor incidente, avioane de vânătoare au escortat intrușii în afara spațiului aerian NATO.
Pe lângă aceste acțiuni coordonate, fiecare țară NATO a răspuns separat la dronele și avioanele care au pătruns pe teritoriul lor, în virtutea autorității suverane.

– Nu se specifică aici vreo declarație directă –

Colonelul O’Donnell a afirmat că niciuna dintre cele 300 de interceptări efectuate nu a necesitat intervenția avioanelor de luptă americane, considerând acest fapt ca fiind un alt exemplu al capacității Europei de a-și asigura propria securitate.

„un alt exemplu al modului în care Europa asigură securitatea Europei”

O parte semnificativă a dronelor rusești care au pătruns în spațiul NATO se caracterizează prin dimensiuni mici, manevrabilitate ridicată și capacități de zbor în număr foarte mare.
Dezvoltarea rapidă a tehnologiei acestor drone impune ca noile sisteme de apărare aeriană să fie supuse unor teste accelerate, pentru a evita ca acestea să devină repede învechite.

În cadrul unor exerciții militare, NATO desfășoară operațiuni de testare în zona Capu Midia.

În cadrul exercițiului NATO desfășurat luna trecută la poligonul de antrenament Capu Midia, situat în apropiere de Constanța, pe coasta românească a Mării Negre, s-a înregistrat o eficacitate variabilă a sistemelor de luptă împotriva dronelor. Rezultatele au arătat că cinci din cele nouă sisteme testate au reușit să atingă cu succes ținta. În ceea ce privește cel de-al șaselea sistem, și anume drona de interceptare Merops, produsă în Statele Unite și caracterizată prin costuri reduse, aceasta a fost catalogată ca fiind „neutru”, deoarece a reușit să identifice ținta, însă nu a înregistrat o lovire efectivă.

Motivația din spatele acestor teste a fost elucidată de către Radu Miruță, ministrul Apărării din România, care a afirmat:

„Acesta este motivul pentru care efectuăm teste. După aceste teste, vom înțelege mai bine ce ar putea fi îmbunătățit”

.
Ulterior, el a detaliat această declarație, rămânând însă în aceeași linie de gândire.

În cadrul unui efort de consolidare a capacităților de apărare, oficiali ai apărării din SUA au dezvăluit că armata americană a demarat, în sezonul de toamnă al anului trecut, un program de instruire destinat militarilor originari din România și Polonia. Acest program are ca obiectiv pregătirea acestora pentru operarea sistemelor Merops, care au demonstrat o eficiență remarcabilă de aproximativ 90% în interceptarea dronele rusești deasupra Ucrainei. În urma acestui demers, Polonia și Lituania au decis achiziționarea unui număr nespecificat de sisteme Merops, în timp ce România se află în proces de integrare oficială a acestor sisteme în structurile sale militare.

Testele militare desfășurate la Capu Midia au evaluat eficiența unor elicoptere de atac specializate, a sistemelor electronice de interferență, a unităților de artilerie și a rachetelor portabile. Potrivit declarațiilor lui Miruță, obiectivul acestui exercițiu a fost să se verifice capacitatea de a depăși limitele tehnologiei militare existente, astfel încât să fie atins un nivel superior de performanță.

„depășirea limitelor”

a fost scopul declarat al exercițiului, după cum a afirmat Miruță.

Protecția completă prin mijloace de apărare aeriană nu poate fi garantată continuu, a mai spus el, într-o declarație care subliniază limitele apărării împotriva dronelor.

„Nu veți putea observa un sistem de drone care să asigure o protecție completă și permanentă”

a adăugat el.

În urma unei declarații recente, el a explicat că atunci când apar drone care se apropie din direcția Marea Neagră, există situații în care nu se poate asigura cu certitudine că acestea nu vor traversa frontiera.

„Când vedeți drone venind dinspre Marea Neagră, în anumite situații, nu putem garanta că acestea nu vor trece granița. De aceea luăm măsuri în avans”, a spus el într-un scurt interviu ulterior.

Unele persoane optează pentru o atitudine de expectativă atunci când se confruntă cu situații imprevizibile. Expresia „Ce-o fi, o fi” reflectă această abordare.

În regiuni selectate de lângă granița cu Ucraina, guvernul român a ridicat noi adăposturi antiaeriene, relatează publicația americană, cu scopul de a asigura protecția populației locale împotriva atacurilor iminente și a resturilor de drone interceptate care ar putea cădea în zonă.

În anul 2023, au fost ridicate două astfel de construcții în localitatea Plauru, care se află în fața unui oraș-port ucrainean, Izmail, de pe malul opus al Dunării.
Utilizarea lor a fost însă extrem de limitată, potrivit observațiilor.

Într-o stare de resemnare, Maria Nedelcu, o femeie de 66 de ani din România, a exprimat o părere pesimistă, declarând:

„Dacă mă duc acolo și drona cade peste ele, ce mai contează?”

Locuitoarea a indicat către unul dintre adăposturile subterane, poziționat într-un teren acoperit de vegetație nedorită la o distanță de doar câțiva pași de intrarea în locuința sa.
Ea a menționat că de obicei alertele de pericol erau recepționate după amiază târziu, „iar afară e foarte frig”.
Atunci când se întâmplă acest lucru, ea declară că obișnuiește să spună:

„Ce-o fi, o fi”

, în timp ce stă în pat.

În orașul Tulcea, toate adăposturile antiaeriene publice, numărându-se 10 la număr, din zona centrală sunt considerate nefuncționale. Starea deplorabilă a acestor adăposturi, construite pe timpul Războiului Rece și amplasate în subsolurile imobilelor de locuit, se datorează lipsei sistemelor de ventilație, iluminare și a grupurilor sanitare. Acestea sunt invadate de pânze de păianjen, mucegai și deșeuri, rămase de la persoanele care au ocupat ilegal spațiile și apoi le-au abandonat.

Ștefan Ilie, edilul local, a declarat că municipalitatea este în așteptarea unor fonduri guvernamentale pentru a moderniza adăposturile și a le aduce la standardele impuse, însă problema nu se află în competența sa financiară.

Nu este o chestiune care ține de autoritatea sa bugetară

, a afirmat Miruță, ministrul Apărării.

La 66 de ani, Tanase Dascalu își pregătește un spațiu de depozitare pentru undițele, sacoșele, vinul și borcanele cu murături și gem de casă în adăpostul de pe proprietatea sa. Acest adăpost nu a fost niciodată destinat protecției, ci doar depozitării.

„Nu a fost nevoie”

, a afirmat Dascalu.

Raluca Elena Doros, inspectorul de protecție civilă al orașului, i-a oferit o privire asupra adăpostului, după care a exprimat nemulțumirea sa față de lipsa de interes a multor locuitori în legătură cu pericolul reprezentat de atacurile de pe celălalt mal al Dunării.
Ulterior, Doros a semnalat că mulți locuitori au făcut dovadă de indiferență în fața acestei amenințări.
Ea a militat pentru modernizarea buncărelor publice pentru protecția locuitorilor.

Obișnuința a devenit cel mai mare pericol, după cum afirmă ea, adăugând că frica nu mai reprezintă o problemă pentru toată lumea.

„Nu toată lumea se sperie. Ne-am obișnuit, asta e cel mai grav”