Rezultatele unui studiu de cercetare efectuat de INSCOP Research indică faptul că o majoritate a populației românești percepe corupția ca fiind cea mai semnificativă amenințare la securitatea națională. Această percepție prevalează asupra altor potențiale pericole, cum ar fi manipularea opiniei publice, instabilitatea economică și chiar un atac militar extern.
Studiul denumit „Barometrul Securității Naționale”, efectuat de INSCOP Research, s-a desfășurat în perioada februarie-martie 2026, fiind compus din două etape de colectare a informațiilor, fiecare pe un eșantion de 1100 de respondenți.
Se consideră cetățenii că România reprezintă un spațiu securizat?
Citește șiȘeful Anthropic ar urma să ia cina alături de Donald Trump, după luni întregi de conflicte cu Guvernul SUA
La întrebarea dacă România este în acest moment o țară cu un nivel ridicat de securitate națională sau una vulnerabilă, 17.9% dintre cetățenii români consideră că este extrem de sigură, în timp ce 33.2% o percep ca fiind relativ sigură. Pe de altă parte, 27% dintre respondenți au declarat că se simt mai degrabă nesiguri, iar 19.4% au afirmat că se simt foarte nesiguri.
Nu au oferit un răspuns
2.4% dintre cei chestionați.
În ceea ce privește percepția asupra securității naționale a României, PNL și USR sunt considerate partide ai căror votanți se simt mai siguri, alături de bărbați, tineri sub 30 de ani, persoane cu educație superioară, precum și locuitori din București și din zonele urbane mari. Pe de altă parte, nesiguranța este resimțită în special de către votanții AUR, femei, persoane cu vârsta peste 60 de ani, cei cu educație primară, și locuitorii din mediul rural.
Chestiunile legate de securitatea națională reprezintă un motiv de îngrijorare pentru români. INSCOP a realizat un sondaj pentru a evalua percepțiile cetățenilor cu privire la potențialele pericole. Rezultatele acestui studiu au arătat că românii sunt preocupați de posibilitatea implicării țării lor într-un conflict. Acest sondaj a fost efectuat pentru a sonda opiniile românilor despre principalele amenințări la adresa securității naționale.
Un număr semnificativ de persoane, 35.3%, percep corupția ca fiind cea mai mare amenințare la adresa securității naționale a României. Pe de altă parte, 19.4% dintre respondenți consideră că dezinformarea și manipularea opiniei publice, inclusiv știri false și influențarea proceselor democratice, reprezintă un pericol major. În plus, instabilitatea economică este văzută ca o amenințare de către 18.7% dintre cei chestionați, în timp ce 5.8% se tem de un atac militar sau agresiune externă asupra teritoriului. De asemenea, 5.3% dintre respondenți sunt îngrijorați de influența politică străină.
În ceea ce privește riscurile la adresa securității naționale, 4.3% dintre români menționează atacurile cibernetice îndreptate împotriva infrastructurii critice, cum ar fi rețelele de energie, băncile și spitalele. Pe de altă parte, 3% dintre respondenți se declară îngrijorați de criza energetică, în timp ce 1.1% consideră că actele de terorism și sabotaj reprezintă o amenințare. De asemenea, 0.9% dintre români menționează acțiunile de spionaj ca fiind un pericol, iar 2% precizează că există și alte riscuri. În același timp, 4.1% dintre respondenți nu au oferit un răspuns.
Românii se tem de posibilitatea ca țara lor să fie atrasă într-un conflict militar. România se află într-o perioadă de incertitudine, iar cetățenii săi sunt din ce în ce mai îngrijorați în legătură cu implicațiile unui astfel de scenariu. Care sunt însă principalele motive de îngrijorare pentru români atunci când vine vorba despre securitatea națională? Un sondaj recent realizat de INSCOP a scos la iveală opiniile românilor cu privire la acest subiect.
În urma unui sondaj desfășurat în perioada 23-27 februarie, s-a observat că 31% dintre respondenți se declară extrem de preocupați cu privire la posibilitatea ca România să fie implicată într-un conflict în următorii ani. Această proporție reprezintă o scădere în comparație cu 36,9% înregistrat în sondajul anterior, efectuat între 3 și 13 martie. Pe de altă parte, 33,1% dintre participanți au exprimat o anumită îngrijorare, în creștere față de 31,1% în sondajul din martie. În același timp, 5,2% au declarat că sunt oarecum liniștiți, în timp ce această cifră era de 6,1% anterior. De asemenea, 29,1% dintre respondenți au afirmat că sunt foarte puțin sau deloc îngrijorați, procentaj în creștere cu 25,2% față de sondajul anterior. În cele din urmă, 1,6% dintre participanți nu au avut o opinie sau nu au răspuns.
Anumite categorii de persoane din România se tem într-o măsură mai mare de posibilitatea ca țara lor să fie atrasă într-un conflict militar în perioada următoare: votanții PSD și AUR, femeile, persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, cei cu studii primare, precum și locuitorii din zonele rurale. Pe de altă parte, votanții PNL și USR, bărbații, tinerii cu vârste sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații din sectorul privat sunt relativ mai puțin preocupați de această perspectivă.
La direcția Vest se îndreaptă aspirațiile unei majorități covârșitoare a populației din România, potrivit datelor recente. Orientarea spre Vest este opțiunea favorită a românilor, arată rezultatele.
Conform datelor, aproape trei sferturi, anume 76.8%, dintre respondenți consideră că România ar trebui să aibă o orientare strategică către Vest, care include Uniunea Europeană, SUA și NATO. Această pondere a scăzut ușor față de ianuarie 2022, când procentul era de 77%, și decembrie 2024, când a ajuns la 87.5%. Pe de altă parte, 10.1% dintre cei chestionați optează pentru o direcție către Est, adică către Rusia și China, procent care a înregistrat o scădere față de 10.4% în ianuarie 2022, dar o creștere semnificativă față de 4.1% din decembrie 2024. În același timp, 13.1% dintre respondenți fie nu au cunoștințe despre această direcție strategică, fie nu au dorit să răspundă, ceea ce reprezintă o creștere ușoară față de 12.6% în ianuarie 2022 și o creștere considerabilă față de 8.4% în decembrie 2024.
Orientarea României către Vest este considerată o prioritate de către PSD, PNL și USR, în special printre tinerii cu vârsta sub 30 de ani și persoanele cu vârsta peste 60 de ani, precum și locuitorii din Capitală. Pe de altă parte, susținătorii AUR, persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul privat sunt de părere că o orientare către Est este mai potrivită pentru România.
Întrebarea privind potențialul exit al României din alianța militară NATO a stârnit îngrijorare în rândul populației. Procentul celor care susțin ieșirea țării din NATO rămâne o cifră cheie în evaluarea percepției publice asupra securității naționale.
La întrebarea dacă România ar trebui să părăsească NATO, 11.8% dintre respondenți au răspuns afirmativ, reprezentând o scădere față de 18.7% înregistrat în ianuarie 2022 și o creștere față de 8.1% din decembrie 2024. Pe de altă parte, 84.4% dintre cei intervievați consideră că România nu ar trebui să iasă din alianță, procentaj care a înregistrat o evoluție de la 76.2% în ianuarie 2022 și 88.1% în decembrie 2024. În ceea ce privește cei care nu au oferit un răspuns, ponderea lor a fost de 3.8%, fiind similară cu cea din decembrie 2024 și mai mică decât 5.1% din ianuarie 2022.
Rezultatele sondajului arată că anumite grupuri demografice consideră că România ar trebui să se retragă din NATO, în special: votanții AUR, persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 59 de ani, cei care locuiesc în mediul rural și angajații din sectorul privat.
Întrebarea privind potențiala ieșire a României din cadrul Uniunii Europene a stârnit interesul a numeroși cetățeni.
La întrebarea dacă România ar trebui să părăsească Uniunea Europeană, 22.2% dintre cei chestionați au răspuns afirmativ, în scădere față de 25.2% înregistrat în ianuarie 2022 și 9.4% în decembrie 2024. Pe de altă parte, 74.4% dintre respondenți se declară împotrivă acestei ieșiri, procentaj în creștere față de 71.7% în ianuarie 2022, dar mai mic decât 88.1% consemnat în decembrie 2024. În același timp, 3.4% dintre participanții la sondaj fie nu au avut o opinie, fie nu au dorit să răspundă, ponderea lor fiind ușor mai mare decât 3.1% din ianuarie 2022 și 2.5% din decembrie 2024.
În special cei care susțin AUR și persoanele care lucrează în sectorul privat consideră că România ar trebui să părăsească UE. Aceste opinii sunt mai frecvente în rândul acestor grupuri.
Majoritatea cetățenilor din România se declară împotriva amplasării de arme nucleare pe teritoriul țării. România nu ar trebui să devină gazda unor astfel de arme, potrivit opiniei publice.
În prezent, se discută despre extinderea capacităților nucleare franceze, cunoscute și sub numele de „umbrelă nucleară”.
În legătură cu dezbaterile privind lărgirea „umbrelei nucleare” a Franței, rezultatele unui sondaj arată că 22.2% dintre români sunt complet de acord cu participarea României la un asemenea proiect european, în timp ce 17.1% sunt mai degrabă de acord. Pe de altă parte, 13.8% sunt mai degrabă împotrivă și 37.2% sunt complet împotrivă. În plus, 9% declară că nu au cunoștințe suficiente pentru a se pronunța, iar 0.7% nu au oferit niciun răspuns.
În ceea ce privește susținerea pentru acest proiect european lansat de Franța, anumite grupuri demografice manifestă o înclinație mai pronunțată spre acord: PNL și USR votanții, persoanele tinere cu vârsta sub 30 de ani, cei cu educație superioară, precum și locuitorii din București și din zonele urbane mari. Pe de altă parte, dezacordul față de proiect este mai frecvent în rândul susținătorilor AUR, persoanelor cu vârsta peste 60 de ani și locuitorilor din zonele urbane mici.
România este vizată de un posibil scenariu de găzduire a unor arme nucleare de origine franceză pe teritoriul său. Această idee a stârnit îngrijorare în rândul populației, care se întreabă despre implicațiile acestui scenariu. Franța și-a exprimat intenția de a-și consolida capacitățile nucleare, iar România este unul dintre posibilele locații pentru această inițiativă.
În legătură cu acceptarea armelor nucleare franceze pe teritoriul României, rezultatele sondajului INSCOP arată că aproape jumătate dintre respondenți sunt împotrivă. Mai exact, 52.9% dintre participanți se declară total împotriva, în timp ce 12.6% sunt total de acord. De asemenea, 12.1% sunt mai degrabă de acord, 16% sunt mai degrabă împotrivă, 5.6% nu au o părere sau nu pot evalua situația, iar 0.7% nu răspund la întrebare.
Rezultatele unui sondaj recent arată că PNL și USR susținători, persoanele tinere sub vârsta de 30 de ani, indivizii cu studii superioare și locuitorii din București sunt mai înclinați să accepte prezența armelor nucleare franceze pe teritoriul național. Pe de altă parte, se observă o dezacordare mai accentuată în rândul susținătorilor AUR, persoanelor peste 60 de ani și celor cu educație medie.
Țările care sunt considerate de români drept principal pericol pentru securitatea națională au fost identificate printr-un sondaj realizat de INSCOP. Potrivit acestui studiu, românii sunt îngrijorați de posibilitatea ca țara lor să fie implicată într-un conflict militar. Sondajul a arătat că românii au anumite percepții cu privire la potențialele pericole la adresa securității naționale.
Nu există date suficiente în textul original pentru a completa corect cererea.
Încrederea cetățenilor este destul de mare în SUA, cu 55.8% dintre respondenți având foarte multă și destul de multă încredere, urmată de Marea Britanie cu 46.8%, Franța cu 41.9%, Germania cu 41.7% și Polonia cu 41.6%. Capitalul de încredere este mai mic pentru Republica Moldova, care se situează la 29.9%, Bulgaria la 29.2%, Turcia la 28.6% și Serbia la 21.2%. Pe de altă parte, Ungaria se poziționează la 20.1%, Ucraina la 16.8%, iar Rusia se află pe ultimul loc cu 12.6%.
În ceea ce privește încrederea în state străine, SUA sunt văzute ca o sursă de încredere în special de către alegătorii PSD și AUR, precum și de persoanele cu vârsta peste 60 de ani. Pe de altă parte, votanții PNL și USR, bărbații, tinerii cu vârsta sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, precum și locuitorii din București și din zonele urbane mari au tendința de a avea o încredere mai mare în Marea Britanie. Franța este considerată de încredere mai ales de către votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară. De asemenea, aceleași grupuri demografice, alături de locuitorii din București și din urbanul mare, au o încredere mai mare în Ucraina decât restul populației. În schimb, Rusia este considerată de încredere în special de către votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul privat.
În cazul unui atac, forțele armate ale României sunt văzute de către populație ca fiind responsabile cu apărarea țării. Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP, cetățenii români consideră că armata și forțele de ordine sunt esențiale în protejarea securității naționale.
Nu există date suficiente în textul original pentru a furniza o declarație directă
În ceea ce privește percepția asupra securității naționale, românii par să aibă anumite îngrijorări cu privire la potențialele riscuri și amenințări la adresa țării lor.
Conform rezultatelor sondajului, 38.3% dintre respondenți consideră că NATO ar juca un rol crucial în apărarea împotriva unui atac, prin activarea Articolului 5. Pe de altă parte, 27.6% dintre participanți menționează parteneriatele strategice bilaterale ale României, de exemplu cu Franța, Germania și Marea Britanie, ca fiind esențiale în acest context. În plus, 19.6% dintre respondenți consideră că Armata României ar fi principalul factor de descurajare, în timp ce 8.6% indică Uniunea Europeană și cooperarea militară dintre statele membre drept soluție. În același timp, 5.9% dintre participanți declară că nu au cunoștințe suficiente sau refuză să răspundă.
Un aspect crucial îl reprezintă adherarea laArticolul 5 al Acordului NATO, care statuează principiul apărării colective. În acest context, se pune întrebarea dacă România este pregătită să-și respecte obligațiile asumate prin acest tratat.
Conform articolului 5 din tratatul NATO, în cazul în care o țară membră este supusă unui atac, celelalte națiuni membre sunt obligate să acorde asistență, inclusiv sprijin militar. Un procent de 75.6% dintre respondenții la sondaj sunt de părere că, în scenariul în care România ar fi vizată de un atac, Statele Unite ale Americii și-ar respecta această obligație contractuală. În ceea ce privește celelalte țări, Germania înregistrează 69.4%, Franța – 69.3%, Marea Britanie – 63.9%, Polonia – 61.7% și Ungaria – 40.6%.
În ceea ce privește respectarea obligațiilor asumate în cadrul NATO, anumite categorii de populație au opinii mai ferme. Votanții AUR și PSD, persoanele cu vârsta peste 60 de ani consideră că Statele Unite ale Americii ar respecta aceste obligații în special. Pe de altă parte, votanții PSD, PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală și angajații din sectorul public au o încredere mai mare decât restul populației că Germania și-ar respecta angajamentele prevăzute în Articolul 5 din NATO.
Franța și-ar respecta obligațiile
în cazul unui atac militar, potrivit votanților PNL și USR, bărbaților, tinerilor sub 30 de ani, persoanelor cu educație superioară, locuitorilor din Capitală și angajaților din sectorul public. Aceleași categorii de populație, alături de votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele peste 60 de ani, consideră că Marea Britanie și-ar respecta obligațiile în cazul unui atac militar asupra României. În plus, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul public au o încredere mai mare decât media că Ungaria va respecta obligația Articolului 5 din NATO, la fel cum votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară au încredere în Polonia.
Chestiunea securității naționale preocupă cetățenii români, care se întreabă dacă țara lor ar putea fi implicată într-un conflict militar. Un sondaj recent realizat de INSCOP a investigat percepțiile românilor asupra principalelor pericole la adresa securității naționale. Rezultatele acestui sondaj aruncă lumină asupra preocupărilor cetățenilor în ceea ce privește siguranța țării lor. Creșterea cheltuielilor pentru apărare este o problemă care îi îngrijorează pe români.
La întrebarea dacă România ar trebui să aloce fonduri suplimentare pentru apărare, 75.6% dintre cei chestionați au arătat că sprijină o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru a asigura protecția suveranității naționale în fața unei posibile agresiuni militare. Pe de altă parte, 21.5% dintre respondenți au opinii contrare. Restul respondenților nu au oferit un răspuns, reprezentând 2.9% din total.
Rezultatele sondajului arată că PSD, PNL și USR sunt partidele ai căror votanți susțin majorarea bugetului pentru apărare, la fel cum o fac și persoanele cu vârsta peste 60 de ani. Pe de altă parte, cei care se pronunță împotriva unei astfel de majorări sunt, în special, votanții AUR, persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, precum și angajații din sectorul privat.
Opiniile românilor cu privire la operațiunile militare desfășurate împotriva Iranului sunt deosebit de interesante.
La sondajul recent, 11.9% dintre respondenți au considerat că intervențiile militare ale Statelor Unite ale Americii și Israelului împotriva Iranului sunt extrem de justificate. Pe de altă parte, 21.1% dintre participanți au apreciat aceste acțiuni ca fiind justificate în mare măsură, în timp ce 26.5% le-au considerat mai degrabă injustificate și 21.4% foarte injustificate. În plus, ponderea celor care nu au oferit un răspuns a fost de 19%.
Studiul sociologic intitulat „Barometrul Securității Naționale” a fost realizat folosind o metodologie specifică de cercetare.
Nu sunt informații suficiente pentru a continua
INSCOP Research a desfășurat un studiu la cererea Strategic Thinking Group, care a constat din două etape de colectare a datelor, desfășurate între 23-27 februarie 2026 și, respectiv, 3-13 martie 2026.
COMENTARII / 0