Românii, între credință și ordine: libertatea sau haosul?

Cea mai recentă cercetare efectuată de INSCOP relevă că stabilitatea constituie o valoare esențială pentru majoritatea celor chestionați, care sunt de părere că un exces de libertate ar putea conduce la dezordine socială. Credința religioasă continuă să fie considerată o bază morală fundamentală, în timp ce neîncrederea față de ceilalți și rezistența la schimbări sunt destul de pronunțate.

O listă a valorilor umane de bază a fost întocmită în urma evaluării gradului de acord total sau parțial pentru un număr de 12 declarații.
Clasamentul a fost realizat pe baza răspunsurilor la fiecare dintre cele 12 afirmații.

Topul valorilor care ghidează românii a fost dezvăluit printr-un sondaj recent.
Rezultatele arată că credința este considerată esențială pentru o viață morală de către 89.4% dintre respondenți.

Citește șiVideo Voucherele de energie, prea mici ca să acopere majorarea facturilor. „Mă acopăr cu două plăpumi ca să nu mai consum”

• La 88.6% se situează cei care optează pentru o viață modestă, dar stabilă, în locul uneia prospere, dar incerte.
• De asemenea, 84.0% consideră că oamenii ar trebui să fie independenți și să nu depindă de alții.
• Pentru 80.7% dintre respondenți, succesul în viață poate fi atins prin muncă, fără a fi nevoie de cunoștințe sau relații.
• 76.9% sunt de părere că prea multă libertate duce la haos în societate.
• La 75.3% se află cei care consideră că merită să își asume riscuri pentru a obține succes.
• 74.9% cred că majoritatea oamenilor înceracă să profite de ceilalți.
• Pentru 73.3% dintre respondenți, bienle societății sunt mai importante decât succesul individual.
• 69.7% consideră că libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat.
• La 68.4% se situează cei care cred că poți fi o persoană bună și fără religie.
• 59.1% sunt de părere că societatea ar trebui să se adapteze la vremuri noi, chiar dacă acest lucru înseamnă pierderea unor tradiții.
• În cele din urmă, 48.2% consideră că este mai important să fii descurcăreț decât corect.
•  Credința este importantă pentru a avea o viață morală – 89.4%

89,4% dintre români consideră religia drept valoare supremă. O majoritate covârșitoare, 72,1% dintre cei chestionați, susțin fără rezerve că „Credința este esențială pentru o viață morală”, pe când 17,3% dintre aceștia sunt parțial de acord. În același timp, 4% se declară parțial împotrivă, iar 5,7% se pronunță ferm împotriva acestei idei.

În ceea ce privește valorile promovate de ceilalți, rezultatele sondajului arată că 48.7% dintre respondenți consideră că, în România actuală, oamenii acordă o importanță mai mare banilor și statutului social. Pe de altă parte, 20.4% dintre participanți menționează familia și relațiile interumane drept valori esențiale, în timp ce 9.5% optează pentru stabilitate. De asemenea, 9.4% dintre respondenți consideră că credința și tradițiile sunt valorile cele mai apreciate, iar 8.7% menționează libertatea individuală drept una dintre cele mai importante. În același timp, 3.4% dintre participanți nu au oferit un răspuns.

A fi capabil să se descuraje singur este considerat mai important.

Gradul de acord cu afirmația „Descurcărețul este mai valoros decât cel corect” a fost evaluat de respondenți astfel: 28.7% dintre aceștia s-au declarat total de acord, în timp ce 19.5% au exprimat un acord parțial. Pe de altă parte, 11.2% dintre respondenți au arătat o anumiță rezervă, iar 38.3% au fost total împotrivă. În același timp, 2.3% au răspuns că nu au cunoștințe suficiente ori pur și simplu nu au dorit să răspundă.

O perspectivă interesantă asupra societății românești a fost adusă în discuție printr-un sondaj recent, care a scos la iveală faptul că prea multă libertate poate duce la haos în societate.
Credința a ocupat primul loc într-un top care reflectă valorile după care se ghidează românii.
În legătură cu această idee, o declarație semnificativă a fost făcută, și anume:

„Prea multă libertate duce la haos în societate”

Acest sondaj a arătat că pentru mulți români libertatea individuală și regulile impuse de stat sunt două concepte aflate într-o relație delicată.

Procentul de 41.6% dintre participanții la sondaj a exprimat o opinie complet convergentă cu ideea că libertatea individuală prevalează asupra normelor instituționale, pe când 28.1% a manifestat un acord parțial. Pe de altă parte, 10.2% dintre respondenți a afișat o poziție relativ contrară acestei idei, în timp ce 14.9% a declarat o opoziție totală.

O proporție semnificativă de 57.4% dintre respondenți confirmă că excesul de libertate poate conduce la dezordine socială, potrivit sondajului.
În același timp, 19.5% dintre participanți au exprimat un anumit grad de acordare cu această afirmație.
Pe de altă parte, 6.5% dintre respondenți au declarat că sunt oarecum împotrivă, în vreme ce 12.9% au respins total această idee.

O afirmație „Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații” subliniază importanța muncii în atingerea succesului.

Majoritatea respondenților consideră că succesul în viață poate fi atins prin efort 59% dintre cei chestionați fiind complet de acord cu ideea că munca singură este suficientă pentru a reuși.
În acelaşi timp, 21.7% dintre respondenţi au exprimat un anumit grad de acord, în timp ce 6.3% au fost oarecum împotrivă.
De asemenea, 11.9% dintre cei chestionaţi au declarat că sunt complet împotriva acestei idei.

Rezultatele sondajului scot în evidență o societate structurată în jurul a trei piloni esențiali: echilibrul dintre stabilitate și risc, raportul dintre ordine și libertate, respectiv dilema dintre valorile morale tradiționale și autonomia individuală în materie de moralitate.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, remarcă faptul că niciun segment societal nu se bazează exclusiv pe considerații ideologice.
În România, polarizarea societală nu urmează un model clasic; în schimb, societatea românească se caracterizează printr-o stratificare bazată pe diverse combinații de valori, ceea ce conduce la o ambivalență considerabilă.
În consecință, directorul INSCOP subliniază că adevăratul clivaj politic și ideologic în societatea românească se cristalizează în jurul alternativei dintre Modernizare și Protecție, și nu în jurul distincției tradiționale dintre Stânga și Dreapta, care a încetat să mai aibă o influență reală asupra populației.

„Sondajul arată o societate organizată în jurul a trei axe majore: stabilitate vs. risc, ordine vs. libertate, moralitate tradițională vs. autonomie morală. Niciun segment nu este “pur” ideologic. România nu este polarizată clasic, ci stratificată în funcție de combinații de valori, cu multă ambivalență. Prin urmare, clivajul politic/ideologic real în societatea românească este mai degrabă între Modernizare vs. Protecție, nu Stânga vs. Dreapta, clivajul tradițional care nu mai are niciun fel de tracțiune reală la nivelul populației”

,
este de părere Remus Ștefureac, directorul INSCOP.

În perioada 1-7 aprilie 2026, au fost colectate date utilizând metoda interviului prin chestionar. Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice asistate de calculator, cunoscute sub acronimul CATI. Eșantionul, alcătuit din 1100 de persoane, a fost selectat aleatoriu și stratificat pentru a fi reprezentativ pentru categoriile socio-demografice cheie, precum sex, vârstă și ocupație, ale populației României cu vârsta de 18 ani și peste, care nu este instituționalizată. ± 3% este marja maximă de eroare admisă pentru aceste date, la un nivel de încredere de 95%.