Rezultatele unui studiu de opinie recent intitulat „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, desfășurat în cadrul proiectului ”Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”, ediția cu numărul zece, arată că șapte din zece români ar fi de acord să susțină unificarea României cu Republica Moldova într-un eventual referendum.
Un fenomen interesant a fost observat în societatea românească, unde discuția despre unirea României cu Republica Moldova a depășit granițele nostalgiei istorice și a devenit un punct de referință identitar acceptat în rândul populației.
Pentru majoritatea românilor, legătura cu Republica Moldova nu mai este văzută doar ca o chestiune de politică externă sau de interese geopolitice, ci mai degrabă ca o conexiune între comunități cu o moștenire culturală și istorică comună.
Însă, potrivit datelor, românii susțin ideea unirii, dar sunt sceptici cu privire la posibilitatea ca aceasta să se realizeze într-un viitor apropiat.
Această diferență între sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice indică faptul că unirea este văzută mai mult ca un obiectiv național aspirativ decât ca o țintă politică imediată.
„Tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric. Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”
Citește șiBILD: AfD, la un nou maxim istoric în preferințele alegătorilor din Germania. Partidul cancelarului Merz, în cădere liberă
, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
În prezent, susținerea pentru unire se redefinește, incluzând argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională, transformând unirea într-o posibilă soluție strategică pentru viitor.
În cadrul unui sondaj recent, s-a discutat despre posibilitatea de a organiza un referendum privind unirea României cu Republica Moldova.
Rezultatele unui sondaj recent arată că o majoritate covârșitoare, 71.9%, a celor intervievați s-ar pronunța în favoarea unificării României cu Republica Moldova, dacă ar avea loc un referendum pe această temă. Pe de altă parte, 21.4% dintre respondenți ar fi împotriva acestei uniri. În plus, 2.1% dintre cei chestionați afirmă că încă nu au o părere clară, 3.2% declară că nu ar participa la vot, în timp ce 1.4% fie nu cunosc răspunsul, fie refuză să-l dea.
În ceea ce privește intervalul de timp necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv, nu au fost oferite detalii. Termenul în care acest eveniment ar putea avea loc rămâne nespecificat.
Percepțiile românilor privind unirea României cu Republica Moldova variază semnificativ în ceea ce privește intervalul de timp în care acest eveniment se va materializa.
Astfel, 8.4% dintre români estimează că această unificare va avea loc în următorii 3 ani, în timp ce 13.3% prevăd că se va întâmpla în următorii 5 ani.
O pondere de 29.3% consideră că unirea va fi realizată în următorii 10 ani sau mai mult.
Pe de altă parte, există și o proporție semnificativă de 34.7% care sunt sceptici că acest eveniment va avea loc vreodată.
În plus, 13.7% declară că nu au cunoștințe suficiente pentru a face o predicție, în timp ce 0.6% refuză să răspundă.
PNL și USR susținătorii, sexul masculin, persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 44 de ani, cei cu pregătire academică superioară, rezidenții din București și din mediul urban extins au o încredere superioară mediei în faptul că unificarea Republicii Moldova cu România va avea loc în următorii 10 ani sau chiar mai târziu.
O proporție mai mare de persoane consideră că unificarea dintre Republica Moldova și România este imposibilă de realizat, comparativ cu restul populației, și anume cei care votează pentru AUR, femeile, persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani, precum și angajații instituțiilor publice.
Aspirația de unificare cu Republica Moldova este considerată de mulți o datorie istorică. Întărirea legăturilor dintre cele două entități este văzută ca o necesitate. Acest subiect a generat numeroase discuții și opinii diverse în rândul populației.
67.6% dintre cei care au participat la sondaj privesc unirea cu Republica Moldova ca pe o obligație istorică ce trebuie îndeplinită, pe când 26.4% au o opinie divergentă.
În același timp, proporția celor nesiguri sau care aleg să nu răspundă este de 6.1%.
Un segment semnificativ al populației consideră că unirea cu Republica Moldova reprezintă o datorie istorică care trebuie îndeplinită, acest sentiment fiind mai puternic în rândul celor care au votat pentru PSD și PNL, precum și la persoanele cu vârsta peste 45 de ani.
Rezultatele unui anumit sondaj arată că USR susținătorii, persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani și cei cu pregătire academică superioară au o percepție mai accentuată decât media populației cu privire la faptul că unirea României cu Republica Moldova nu constituie o obligație istorică.
Chestiunea unirii României cu Republica Moldova a stârnit interesul cetățenilor români, care au fost întrebați într-un recent sondaj despre poziția lor față de această problemă. România și Republica Moldova au fost în centrul atenției în ceea ce privește această chestiune. Rezultatele acestui sondaj au arătat că o parte semnificativă a populației românești are o opinie clară în această privință. Locuitorii din Republica Moldova sunt cei mai interesați de această chestiune.
Rezultatele sondajului arată că 70.6% dintre respondenți tind să fie de acord cu ideea că locuitorii din Republica Moldova împărtășesc aceeași origine și limbă cu românii, fiind despărțiți de România doar de evenimentele istoriei recente. Pe de altă parte, 25.5% dintre participanți consideră că populația din Republica Moldova constituie un grup distinct, caracterizat printr-o limbă unică și o evoluție aparte. În același timp, proporția celor nesiguri sau care aleg să nu răspundă este de 3.9%.
Se consideră că o parte mai semnificativă a populației din Republica Moldova are origini românești în comparație cu restul populației, potrivit anumitor opinii, cum ar fi cele ale alegătorilor PNL și USR, precum și ale unor categorii socio-demografice specifice, precum bărbații și persoanele cu educație superioară.
Locuitorii din București și din mediul urban mare, împreună cu angajații din sectorul privat, sunt de asemenea considerați a fi mai puternic reprezentați în acest context.
Se înregistrează o tendință de a considera populația din Republica Moldova ca fiind distinctă într-un procent mai ridicat decât media în rândul anumitor categorii de votanți, printre care se numără cei care susțin AUR, femeile, persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, precum și angajații din sectorul public.
INSCOP Research și platforma de știri Informat.ro, în parteneriat cu grupul de think-tank Strategic Thinking Group, au desfășurat ediția a X-a a sondajului periodic BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research.
Studiul intitulat „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” a fost realizat între 14 și 21 aprilie 2026 utilizând tehnica CATI, adică interviuri telefonice.
Acest studiu a implicat un eșantion de 1100 de persoane, selecționate aleatoriu, reprezentative pentru categoriile socio-demografice importante, precum sex, vârstă și ocupație, din populația României cu vârsta de 18 ani și peste, care nu trăiește în instituții.
Nu se specifică alte detalii
în legătură cu marja de eroare, însă se menționează că aceasta este de ±3% cu un nivel de încredere de 95%.
COMENTARII / 0