Conform rezultatelor obținute de ANCOM, media de timp alocat zilnic pe rețelele online este de 4 ore și 19 minute, în timp ce vârfurile atinge 5 ore și 30 de minute pentru grupurile de adolescenți cu vârste între 14 și 17 ani și pentru tinerii cu vârste de 18 până la 24 de ani.
Principalele scopuri ale utilizării internetului sunt comunicarea, pentru 96% dintre respondenți, divertismentul (92%) și socializarea pe rețelele sociale (92%). Trei sferturi (75%) folosesc internetul pentru informare și, respectiv, cumpărături.
Rețelele sociale sunt preferatele românilor.
Citește șiUn mecanic polonez a desfăcut bucată cu bucată cutia de viteze hibridă de pe Dacia și Renault. Ce a descoperit
Printre cele mai frecvent utilizate platforme online se numără rețelele sociale, pe care 96% dintre respondenți afirmă că le accesează în fiecare zi, având o medie de peste 100 de minute pe sesiune. Adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani petrec aproape 3 ore zilnic pe aceste rețele.
Site-urile de căutare și de informare sunt utilizate de 93% dintre participanți, în timp ce cele dedicate streamingului video și muzical sunt folosite de 90%.
În plus, 83% dintre participanți recurg la platforme de shopping și servicii, în timp ce jocurile virtuale ating o penetrare de 37% în ansamblu, dar în rândul adolescenților cu vârste între 14 și 17 ani, cifra crește la 72%.
Încercări de înșelăciune și răspândirea de informații false
Potrivit studiului, 65% dintre participanți au fost expuși, în ultimele 12 luni, la cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător pe internet, iar aproape jumătate dintre aceștia și-au schimbat modul de utilizare a platformelor online ca urmare a experiențelor negative întâlnite.
Astfel, 51% dintre participanți au recunoscut materiale ce conțin dezinformare și informații neadevărate, 38% au raportat prezența de deepfake și a conținutului fals generat de inteligența artificială, 33% au identificat conturi false și au observat impersonarea unor persoane sau instituții, iar în cazul a 31%
În același timp, 52% dintre participanți susțin că sunt bine informați cu privire la pericolele platformelor digitale, iar 79% afirmă că pot raporta conținutul ilegal direct către aceste platforme.
Platforme recunoscute pentru riscurile lor maxime
Potrivit percepțiilor respondenților, platformele digitale cele mai periculoase sunt: TikTok (47%); Roblox și Snapchat, între 33 și 34%; Facebook, Discord și X, cu 29–30%. În contrast, Pinterest, YouTube și LinkedIn sunt evaluate ca fiind deloc sau foarte puțin riscante de către peste 60% dintre cei care le cunoașteră.
68% dintre participanți afirmă că verifică și, dacă este cazul, ajustează setările de confidențialitate și securitate ale conturilor lor, 43% restrânge informațiile personale publicate pe internet, iar 40% utilizează autentificarea în doi pași.
Majoritatea respondenților, 70%, estimează că funcțiile de control parental și opțiunile de siguranță puse la dispoziție de platformele digitale sunt benefice pentru protecția copiilor și adolescenților, însă aplicarea reală a acestor măsuri rămâne scăzută: numai 34% dintre părinți impun restricții privind timpul de utilizare, activează funcții de control parental sau verifică conținutul la care au acces copiii.
Părinții și copiii în mediul online
Din rândul părinților cu copii minori, 52% a fost de acord să le permită crearea unui cont pe platforme online, iar dintre aceștia, 74% dintre părinții cu adolescenți de 15-17 ani, 63% dintre cei cu copii de 12-14 ani și 38% dintre părinții cu copii sub 12 ani au exprimat aceeași opinie.
Din grupul de minori implicat în cercetare, 47% nu a solicitat permisiunea părinților pentru deschiderea conturilor pe platformele de socializare, iar o treime afirmă că părinții nu aplică nicio metodă tehnică de supraveghere.
La solicitarea ANCOM, cercetarea a fost realizată prin interviuri virtuale și a avut loc în intervalul 4 august – 1 septembrie 2026,
COMENTARII / 0