Românii și intenția de vot: cine ar câștiga alegerile după criza politică?

Un efect similar unei campanii electorale a avut scandalul politic din perioada recentă asupra interesului pentru politică, potrivit rezultatelor unui studiu de opinie efectuat de...

Un efect similar unei campanii electorale a avut scandalul politic din perioada recentă asupra interesului pentru politică, potrivit rezultatelor unui studiu de opinie efectuat de Agenția de Rating Politic (ARP).
O creștere a sprijinului pentru partidele mai mari se observă în urma evaluării sondajului, în timp ce formațiunile politice mai mici au înregistrat o scădere a numărului de susținători.

O creștere a interesului pentru procesul electoral a fost înregistrată, ceea ce a determinat mai mulți alegători nehotărâți să-și definitiveze opțiunea de vot, arată ARP. Potrivit sursei, partidele mari sunt cele care beneficiază de această tendință, înregistrând fie crescute, fie stabilități în sondaje, în timp ce partidele mici suportă pierzătorii.

Conform rezultatelor unui sondaj realizat de ARP, AUR se situează pe primul loc în ceea ce privește intenția de vot, cu un procent de 36,4%.

Citește șiExclusiv Dominic Fritz, despre scenariul anticipatelor dacă Guvernul Niculescu nu trece: „Să dăm înapoi puterea oamenilor să decidă ei”

George Simion conduce lista cu procentaje notabile, fiind urmat de Partidul Național Liberal cu 22,4%, în timp ce Partidul Social Democrat înregistrează 17,9%.
De asemenea, Uniunea Salvați România obține 10,5%, Uniunea Democrată Maghiară din România 4,9%, iar SOS România 2,9%.

În ceea ce privește schimbarea intenției de vot comparativ cu perioada dinainte de criză, adică aprilie 2026, se observă că anumite formațiuni politice au înregistrat câștiguri în rândul simpatizanților lor, în timp ce altele au suferit pierderi:
schimbările procentuale arată astfel:
AUR a înregistrat o creștere de la 35,8% la 36,4%,
PSD a crescut de la 17,2% la 17,9%,
PNL a avansat de la 14,2% la 22,4%,
în timp ce USR a scăzut de la 11,2% la 10,5%,
SOS a înregistrat o scădere de la 6,2% la 2,9%,
iar UDMR a scăzut de la 5,5% la 4,9%.

Informații detaliate despre sondaj pot fi consultate aici: Sondajul este disponibil în întregime la această locație.

POLLINT by ARP Barometrul din luna iulie prezintă rezultatele unei analize recente.
Această cercetare oferă o imagine a intenției de vot a românilor într-un anumit context politic.
Rezultatele acestui studiu au fost obținute după o perioadă de două luni de criză politică.
Datele acestui Barometrul POLLINT by ARP au fost colectate în luna iulie.

Schimbări semnificative au avut loc în intenția de vot a românilor, PNL fiind principalul beneficiar, reușind să atragă votanți nehotărâți și susținători de la partide mai mici, precum USR și REPER.

Un anumit partid politic reușește să mențină poziția sa în fruntea clasamentului, devansând formațiunile politice clasice, și înregistrează, de asemenea, o creștere, deși modestă, a numărului de voturi acordate, în vreme ce alte grupări politice „protest” par să fi pierdut din intensitate, cel puțin pentru moment.

PSD reușește să mențină baza sa de susținători, însă se confruntă cu o problemă de apatie în rândul alegătorilor săi. Pe de altă parte, susținătorii PNL și AUR demonstrează o determinare remarcabilă – în scenariul unor alegeri anticipate, aceste partide ar putea beneficia de conjunctura politică actuală. Acesta este verdictul ARP după analiza datelor sondajului.

PSD se confruntă cu o situație delicată, fiind poziționat între blocul populist reprezentat de AUR și noul grup de susținători ai coaliției PNL-USR. În acest context, USR se vede deja obligat să facă față riscului de a pierde o parte din electoratul său în urma fenomenului denumit efectul «Bolojan», arată ARP într-o analiză recentă.

„PSD continuă să fie prins între blocul populist (AUR) și noul pol de votanți PNL-USR, iar USR simte deja amenințarea de a-și pierde alegătorii în fața efectului «Bolojan»”

ARP consideră că o „combinație” a electoratului PSD și AUR (nu o unificare a partidelor) ar da naștere unui bloc electoral imens, cele două grupuri de alegători fiind complementare.

COMENTARII / 0