Rusia cere ONU să protejeze drepturile rușilor din țările baltice

Curtea Internațională de Justiție a ONU va fi sesizată de către Rusia în scopul protejării intereselor cetățenilor de origine rusă care locuiesc în regiunea țărilor baltice, potrivit anunțului făcut de către Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei.

Această decizie a fost făcută publică fără a oferi detalii suplimentare.

Preocupările Ministerului cu privire la situația rușilor din țările baltice au fost exprimate într-un context de presupusă încălcare a drepturilor lor.
Potrivit acuzațiilor, guvernele din Letonia, Lituania și Estonia impun interdicții privind folosirea limbii ruse, modifică trecutul istoric și aplică politici de represiune și intimidare.

Citește șiIncendiu la Machu Picchu sub control, accesul securizat.

Toate încercările de a soluționa divergențele prin negocieri se dovedesc a fi fără rezultat. În acest context, evident, va trebui să ne adresăm instanței judecătorești prin apelul la principalul organ judiciar al ONU — Curtea Internațională de Justiție

, a afirmat un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe pentru Izvestia.

Curtea Internațională de Justiție a ONU examinează litigiile dintre state în conformitate cu normele dreptului internațional și emite avize consultative.

Moscova a recurs deja la organismele internaționale pentru a aborda această chestiune. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale au primit deja reclamații de la partea rusă.

În special, plângerile părții ruse au fost primite de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe au accentuat că instituția desfășoară activități continue pe multiple canale pentru protecția drepturilor omului în cadrul Organizației Națiunilor Unite.
Fostul adjunct al secretarului general al ONU, Serghei Ordzhonikidze, consideră că demersul Rusiei în fața Curții Internaționale de Justiție are o natură politică.

„Este dificil de prevăzut când va ajunge cazul în fața Curții și cum va fi examinat. Pentru prima dată în istoria Curții Internaționale de Justiție, nu avem un judecător al nostru acolo”

, a afirmat expertul,
adăugând că procesul judiciar ar putea dura „ani de zile”.

În conformitate cu dreptul internațional, Curtea Internațională de Justiție a Organizației Națiunilor Unite are rolul de a soluționa disputele dintre state și de a emite opinii consultative. Competența sa este facultativă. De asemenea, Curtea nu are capacitatea de a executa direct deciziile sale. În urma escaladării conflictului în Ucraina, statele din regiunea baltică au impus restricții pentru cetățenii ruși și au demarat procesul de eliminare a monumentelor din epoca sovietică. În acest context, relațiile tensionate dintre Rusia și țările baltice s-au acutizat, Ministerul rus de Externe afirmând că acțiunile ostile ale Letoniei, Lituaniei și Estoniei sunt motivate de rusofobie.

„campania anti-rusă a țărilor baltice”

este, potrivit Mariei Zahrova, purtătoarea de cuvânt a ministerului, încurajată de Statele Unite ale Americii și de Uniunea Europeană.

Fostul secretar general adjunct al ONU, Serghei Ordzhonikidze, a calificat apelul Rusiei la Curte ca fiind o mișcare politică.

În urma unei decizii legislative recente, atât Duma de Stat, cât și Consiliul Federației au dat unda verde unei legi care îl abilitează pe Vladimir Putin să utilizeze forțele armate rusești în afara granițelor țării. Această lege îi acordă președintelui rus puterea de a interveni militar pentru protecția cetățenilor ruși care sunt supuși unor arestări, rețineri, urmăriri penale sau altor forme de persecuție în străinătate.

În contextul unor posibile acțiuni ostile, președintele rus Putin a înregistrat o extindere a prerogativelor sale, după ce NATO a lansat o serie de avertismente cu privire la pregătirile Kremlinului pentru un posibil conflict cu una sau mai multe țări europene.
BND, serviciul de informații german, a atras atenția asupra pericolului unei eventuale provocări rusești în regiunea țărilor baltice, scenariu care ar putea semăna cu anexarea Crimeei.

Declarațiile sugerează că Rusia ar putea fi capabilă să inițieze un conflict la scară largă în Europa într-un interval de cinci ani

, după cum au informat serviciile secrete daneze în luna februarie a acestui an.

Editor : A.R.