Este doar o coincidență simplă sau o încercare deliberată a Rusiei de a intimida Occidentul? În ultimele două zile, două incidente s-au întâmplat rapid în spațiul aerian al NATO, potrivit 20Minutes.fr.
Monday, o fregată din armata rusă a lansat două rachete de semnalizare către un elicopter militar danez. Evenimentul s-a desfășurat în zonele de apă internaționale ale Mării Baltice, în timp ce elicopterul se afla în cadrul unei misiuni de rutină.
Fregata a lansat
Citește șiAcuzaţii de viol în grup la Universitatea Cornell: Petrecerile asociaţiilor studenţeşti masculine au fost suspendate
„două rachete către elicopter. Una dintre ele a trecut în imediata apropiere a aparatului”
, a anunțat armata daneză.
Lars Lokke Rasmussen, directorul diplomatic al Danemarii, a condamnat un incident
„total inacceptabil”
și a chemat ambasadorul Rusiei să predea clarificări.
„Acţiunile ruseşti vizează să intimideze şi să semene discordie. Nu vor reuşi. Nu vom ceda”, — Mette Frederiksen
a subliniat șefa guvernului danez, conform AFP.
Tot luni, militari polonezi au scos din mare o dronă rusească. „Armata a localizat și a recuperat o dronă din Marea Baltică, lângă plaja din Rusinowo, aproape de Jaroslawiec. O inspecție preliminară a relevat că este o dronă rusească”, a precizat ministrul polonez al apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz într-o postare pe contul său de X.
Jacek Goryszewski, reprezentant al Comandamentului operațional al armatei poloneze, a afirmat în cadrul emisiunii TVN24 că drona de tip Gerbera ar fi putut fi lansată din apele internaționale. Dronă cu rază lungă de acțiune, Gerbera este frecvent utilizată ca momeli, însă poate transporta și explozibili.
Apoi, în noaptea de luni spre marți, piloţi de vânătoare ai NATO au doborât o dronă care a pătruns în spaţiul aerian al Lituaniei, venind dinspre Belarus. Sirenele antiaeriene au răsunat marţi în Vilnius, capitala Lituaniei, şi în regiunea înconjurătoare.
Armata lituaniană și piloții italieni din Misiunea NATO de Apărare Aeriană au manifestat o reacție promptă și responsabilă, a raportat Ministerul Apărării de la Vilnius.
Președintele Gitanas Nauseda a confirmat că, împreună cu aliații săi din NATO, Lituania își va proteja spațiul aerian.
„Împreună cu aliaţii noştri din NATO, Lituania îşi va apăra spaţiul aerian”
Lituania, Letonia și Estonia, foste teritorii sub dominația sovietică care, odată ce și-au câștigat independența, au devenit membri ai UE și NATO, sunt frecvent supuse intruziunilor cu drone pe teritoriile lor.
Rusia este acuzată că îndreaptă în mod deliberat dronele ucrainene, destinate să lovească instalații industriale și terminale petroliere din teritoriul său, către țările baltice.
După ce Rusia a atacat duminică un tren de pasageri care circula între Kiev și Varșovia, au urmat cele două incidente și cazul dronei detectate de Polonia. Încălcarea a avut loc la doar 2 kilometri de frontieră cu Polonia și a determinat această țară să implementeze măsuri suplimentare de consolidare a graniței cu Ucraina.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, susține că atacul asupra trenului de pasageri arată cât de disperat a devenit liderul autocrat rus Vladimir Putin.
„Rusia este tot mai nechibzuită pe măsură ce își continuă războiul teribil contra Ucrainei”
a spus Rutte, citat de Reuters.
Fostul premier olandez a dat asigurări că statele membre NATO dispun de toate opțiunile de care au nevoie pentru a contracara atacurile hibride rusești. „Putin știe foarte bine că nu va putea să ne dividă. Și dispunem de toate opțiunile de răspuns de care avem nevoie atunci când vine vorba despre atacuri hibride”, a dat asigurări șeful NATO.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a denunțat la rândul ei comportamentul „iresponsabil și periculos” al Rusiei. Ea a subliniat că incidente precum cele produse în cazul elicopterului danez și intruziunii aeriene din Lituania fac parte „dintr-o tendință mai largă de agresiune și provocare din partea Rusiei față de Europa”.
În acest context, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a semnalat marți că Rusia nu înțelege decât limbajul forței și a cerut să i se impună un cost mai ridicat din cauza atacurilor hibride pe care le comite în Europa.
Kaja Kallas a făcut această declarație în fața eurodeputaților care se adună la Strasbourg pentru sesiunea plenară.
„Putin nu se va opri. Întrucât Rusia este pregătită să-și asume mai multe riscuri, Europa trebuie să-i impună un cost mai ridicat”
„Atacurile hibride ale Moscovei sunt concepute pentru a ne intimida, pentru a ne paraliza societățile și a ne face ezitanți în a acționa. Este esențial ca alegerile să nu ne fie dictate de teamă”, a explicat Kaja Kallas, fostă șefă a Guvernului Estoniei.
Kallas a cerut ca Europa să nu mai rămână tăcută și să identifice clar agresorul când se impune.
„Dacă atribuim aceste atacuri (în mod oficial – n.r.), Rusia nu se va putea ascunde, iar cetățenii noștri vor putea vedea schemele de funcționare și vor înțelege modul lor de operare”
Din această cauză, șefa diplomației europene a apreciat că
ancheta, atribuirea și comunicarea publică clară din partea Germania după atacul (cu drone pus la cale de ruși – n.r.) la Leipzig au fost importante
.
COMENTARII / 0