Rusia schimbă tacticile atacurilor la Kiev: frică de supermarket.

Rusia și-a schimbat, începând de la jumătatea lunii august, modul în care atacă Kievul. În locul marilor valuri de drone și rachete lansate la intervale de două-trei săptămâni, armata rusă folosește acum atacuri aproape continue cu drone rapide, ceea ce a dus la creșterea numărului de victime civile și la perturbarea vieții de zi cu zi în capitala Ucrainei, scrie Il Post.

Începând cu mijlocul lunii august, Rusia a schimbat modul de bombardament al Kievului, adoptând o tactică diferită față de lunile anterioare. Acum atacurile se intensifică, fiind susținute în principal de două noi tipuri de drone, greu de interceptat, care sunt fabricate în mii de unități lunar într-un singur complex industrial. Canalurile militare rusești de pe Telegram denumesc această abordare „războiul împotriva orașelor” și o leagă direct de Vladimir Putin.

Având în vedere că frontul rămâne practic neschimbat, canalul rusesc de Telegram Rybar, printre cele mai populare, afirmă că Putin a hotărât ca atacurile să fie direcționate spre principalele orașe, departe de zonele de conflict. Conform acestei perspective, scopul ar fi să profite de apropierea iernii și să forțeze Ucraina să se supună anul viitor.

Citește șiPreţurile petrolului au crescut puternic în septembrie, după atacul asupra unei conducte strategice din Arabia Saudită

Serviciile de informații din Ucraina anticipează că această campanie va atinge apogeul în noiembrie.

„Putin a ordonat să atace tot ceea ce este civil. Vor ca oamenilor să le fie frică să meargă la supermarket”

declarați reprezentanții serviciilor de informații ucrainene pentru The Economist.

În capitală ucraineană, atacurile au ajuns la o frecvență atât de ridicată încât, uneori, o alertă aeriană se încheie și imediat o nouă pornește, în doar câteva minute. Oamenii abia reușesc să se întoarcă la locurile de muncă pe care le-au lăsat în timpul alertei anterioare.

Locatarii din Kiev erau de obicei nepăsători față de avertismentele aeriene. În ultimele luni, însă, numărul de civili eliminați de rachete și drone a înregistrat o creștere. În intervalul ianuarie-martie, cinci persoane au pierdut viața.

În intervalul aprilie–iunie s-au înregistrat 41 de cazuri, iar în perioada iulie–septembrie numărul a crescut la 120, în ciuda faptului că luna septembrie nu era încă finalizată la data raportării. În acest context au reapărut imagini similare cu cele din faza inițială a invaziei extinse din 2022: persoane care se strecoară noaptea în stațiile de metrou pentru a se odihni sau care se îndreaptă pe străzi spre adăposturi.

Aceasta nu implică că pe aleile Kievului persistă în mod constant o senzație de pericol de moarte iminent. Locuitorii continuă să se delecteze cu mesele în terase, să profite de ultimele zile însorite, să se deplaseze la locul de muncă și să utilizeze transportul public.

În același timp, sirenele alarmelor aeriene se aud de mai multe ori în fiecare zi. O voce înregistrată avertizează: „Uvaha, dronova nebezpeka!” – „Atenție: amenințare cu drone!”.

Se transmite următorul mesaj:

„Mergeți imediat într-un adăpost”

Dmytro K., în vârstă de 37 de ani, care locuiește la periferie și merge în centrul orașului pentru serviciu, spune că „nu există nicio modalitate de a ști unde vor lovi, este o loterie”.

Kievul reprezintă un oraș de dimensiuni considerabile, cu aproximativ 3,5 milioane de locuitori. Fiecare rezident trebuie să țină cont de posibilitatea ca o dronă echipată cu un focos exploziv de 90 kilograme să lovească clădirea în care se află.

The Economist a raportat că atacurile rusești nu fac distincție între ținte civile și cele militare. În urmă cu doar câteva zile, o dronă Geran-5 a lovit Academia Națională de Științe din centrul Kievului. În urma incidentului, două persoane au pierdut viața. Pentru a scăpa de focul care a izbucnit după explozie, anumite persoane au fost nevoiți să iasă pe ferestrele etajului al doilea.

Acoperișul Academiei Naționale de Științe era susținut de grinzi de lemn masive, care au stat în funcție de peste 200 de ani. În urma atacului, doar jumătate din acoperiș a dispărut, iar grinzile au rămas sub forma unei grămezi carbonizate lângă clădirea fără acoperiș.

În doar câteva momente de la bombardament, o altă dronă a lovit o clinică privată situată la aproximativ 1,5 kilometri de acolo, în același sector central al orașului.

Se teme că forțele rusești ar selecta țintele bazându-se pe hărți învechite.

Clinica lovită fusese, până în urmă cu doi ani, un centru de date. În ultimele zile, rușii au atacat chiar centre de date din Kiev, dintre care patru au fost lovite, potrivit textului. Scopul ar fi întreruperea conexiunii la internet pentru populație.

Pe platforma Telegram, există canale care monitorizează în timp real traseele individuale ale dronelor, permițând locuitorilor Kievului să decidă dacă trebuie să se adăpostească.

Viteza reprezintă principalul obstacol al noilor drone rusești. Acestea sunt echipate cu motoare cu reacție fabricate în China și pot atinge o viteză de 600 kilometri pe oră.

În noaptea de 29 spre 30 septembrie, Rusia a lansat rachete balistice și zeci de drone spre Kiev, o acțiune care se repetă frecvent. Această ofensă a ținut de patru centrale electrice, niciodată atacate anterior. Intenția a fost să le distrugă, astfel încât Ucraina să nu mai aibă timp suficient pentru reparații înainte de sosirea iernii.

Până în August, forțele rusești strângeau sute de drone și rachete pe o perioadă de două sau trei săptămâni, după care le aruncau simultan asupra Kievului, încercând să saturat și să paralizeze sistemele antiaeriene. În prezent, conform analizei, nu mai este necesar un atac masiv pentru a suprasolicita sistemele de apărare. În schimb, atacurile se desfășoară continuu.

Uneori se lansează chiar și o singură dronă, iar aceasta reușește să mențină orașul sub presiune și să perturbe rutina zilnică. O dronă lansată pe oră, pentru zece ore consecutive, cauzează un impact mai sever decât zece drone aruncate simultan.

În marți, secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Ihor Klimenko, a anunțat că, începând cu 27 august, Kievul a înregistrat 235 de alerte aeriene, cu o lungime totală de 261 de ore. Acest lucru corespunde la în jur de șapte alerte și la aproape opt ore de stare de alertă zilnică. În luna iulie, rata alertelor era de aproximativ o alertă pe zi.

Potrivit ministrului Economiei Oleksandr Kravcenko, pentru The Guardian, fiecare oră de stare de alertă ce oprește activitatea economică produce pierderi de 45 de milioane de dolari pentru Ucraina.

Conform analizei citate, rușii efectuează majoritatea atacurilor aeriene cu drone în intervalul orar 17:00–19:00, când mulți lucrători își încheie activitatea profesională. În acea perioadă, un număr considerabil dintre aceștia trebuie să treacă peste râul Nipru, deplasându-se de la partea dreaptă către cea stângă a orașului, utilizând podurile.

autostrăzi, punctele de combustibil se închid la fiecare alarmă de zbor. Sunt prezentate ca mici insule de eficiență, facilitând traversarea spațiilor vaste ale Ucrainei. În prezent, ele au devenit și ele obiecte de atac, la fel ca și alte componente vitale ale orașelor, de la trenuri la centrale electrice.

În perioada de șase luni, rușii au bombardat 300 de stații de alimentare, potrivit declarației făcute în august de către ministrul Energiei, Denis Șmîhal. Dintre acestea, 17 se aflau în Kiev.

Când sistemul de avertizare a avioanelor sună pe telefoanele personale ale angajaților, aceștia opresc luminile, părăsesc stația, închid ușile automate și se deplasează la o distanță de aproximativ 300 de metri pentru a aștepta încheierea alertei. În câteva săptămâni se vor aduce zăpada și gheața. Întrebarea persistă: cum vor putea angajații să continue această rutină în condițiile de iarnă?