Negociatorii proveniți din Ucraina, Rusia și Statele Unite își pornesc dialogul marți, în Abu Dhabi, cu intenția de a încheia cel mai grav conflict european post‑Al Doilea Război Mondial; aceasta reprezintă prima întâlnire de acest tip în peste nouă luni.
Conform AFP, Europa este îngrijorată de declarația președintelui american Donald Trump, care, înainte de întâlniri, a menționat posibilitatea unui acord cu Moscova în domeniul securității europene. În același timp, se pregătesc trimițând delegații la Abu Dhabi, în timp ce se apropie o nouă iarnă de război.
Comisia Europeană și Consiliul European vor trimite o echipă comună, formată din oficiali importanți. Instituțiilor europene li se va alătura grupul „E3” – Franța, Germania și Regatul Unit – reprezentat la nivelul consilierilor pentru securitate națională.
Citește șiPiloţii de linie, îngrijorați de lipsa siguranței în cazul unor interceptări militare. „Nu ar trebui să fim trataţi ca o ameninţare”
Italia va fi prezentă la întâlnire. La Abu Dhabi, NATO va fi delegat de șeful de cabinet Geoffrey Van Leeuwen, a spus un oficial al Alianței.
Echipa Uniunii Europene va fi coordonată de Bjoern Seibert, care ocupă funcția de șef de cabinet al Ursulei von der Leyen, și de Anna-Maria Boura, care servește ca consilier principal în domeniul politicii externe al președintelui Consiliului European, António Costa.
Ambele instituții și-au manifestat dorința de a colabora direct cu delegăția rusă, o situație care nu s-a întâmplat până în prezent în cadrul acestor negocieri de pace.
În acest moment, nu se poate determina dacă această întâlnire directă se va desfășura.
Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski a avertizat că interesele țărilor din Europa de Est ar trebui luate în considerare.
„Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca Europa de Vest să facă aranjamente cu Rusia, peste capul est-europenilor”, a declarat Sikorski de la Varșovia, citat de Euronews.
Trump a cerut, odată cu revenirea sa la funcție, încheierea conflictului dintre Rusia și Ucraina. Negocierile anterioare nu au adus niciun progres, iar inițiativa a fost pusă pe planul secund din cauza tensiunilor dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.
Europa și Ucraina se tem că Statele Unite vor impune Kievului un acord care ar echivala, de facto, cu o capitulare, mai ales că, anul acesta, Trump pare să se orienteze spre Moscova.
Un mesaj extins postat de Kushner pe platforme sociale, în care el propune reguli pentru remodelarea sistemului de securitate european post-conflict, a generat reacții negative din partea partenerilor, iar Zelenski l-a etichetat ca
periculoasă
.
Oficialii europeni susțin că această conversație apare prea devreme și este incorectă, deoarece Rusia nu a oferit până acum nici o concesie la masa de negocieri.
În cadrul delegației ucraineane, Rustem Umerov, director al Serviciului de Informații Externe, va fi însoțit de Kirilo Budanov și de Serhii Kisliția, care ocupă poziția de șef și de adjunct al <
Echipa rusiacă va fi comandată de Vladimir Medinski, consilierul președintelui Vladimir Putin, și de viceminiștrii de externe Serghei Reabkov și Mihail Galuzin.
Conflictul din Ucraina a generat sute de mii de morți, a determinat milioane de oameni să se mute și a continuat deja 56 de luni; aparent, Kremlinul nu este dispus să facă vreun pas înapoi.
Înaintea discuțiilor, Trump a lăsat să se înțeleagă că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii, afirmând: „Ucraina va ajunge, probabil, să aibă o configurație puțin diferită”.
Rusia deține zone vaste în Ucraina; în ciuda progresului gradual al forțelor sale spre vest, acestea nu au reușit să asigure controlul complet asupra regiunii Donețk.
Moscova solicită Kievului să predea zonele din regiune pe care încă le deține, avertizând că, în lipsa acestui pas, va relua ofensiva, în timp ce Ucraina a respins posibilitatea unei astfel de retrageri.
Rusia a intensificat operațiunile de atac asupra Ucrainei în perioada premergătoare negocierilor, realizând unul dintre cele mai sângeroase bombardamente din istorie. Conform Kievului, 55 persoane au fost eliminate într-un sat aflat lângă linia frontului, în timp ce se așteptau la coadă pentru a primi ajutor umanitar.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că escaladarea atacurilor reprezintă un element al strategiei Moscovei de a
„pune presiune pe poziția Ucrainei”
în contextul negocierilor.
Marți, forțele armate ale Ucrainei au raportat că, pe parcursul nopții, Rusia a aruncat 162 de drone și o rachetă balistică. Vladimir Putin, liderul rus responsabil pentru izbucnirea conflictului în februarie 2022, a refuzat de mai multe ori propunerile de o încetare a focului mai largă și a întâlnirilor față în față cu Zelenski.
În decursul a aproape cinci ani de conflict, Rusia și Ucraina au desfășurat mai multe sesiuni de dialog, toate rezultând în eșec, iar perspectivele de a atinge o soluție pașnică sunt reduse.
„Nu avem așteptări deosebite”
un oficial ucrainean din Kiev a comunicat pentru AFP.
Săptămâna trecută, Trump a avansat ideea unui „acord foarte amplu” privind războiul, care ar urma să „implice întreaga Europă”, alimentând temerile că Washingtonul ar putea colabora cu Moscova la crearea unei noi arhitecturi de securitate europene.
În scurt timp înainte de a începe invazia din 2022, Moscova a trimis Occidentului un ultimatum solicitând retragerea trupelor NATO din Europa de Est.
Diplomatul ce a inițiat cererea, Serghei Riabkov, va fi primul membru al delegației Moscovei, sub conducerea lui Vladimir Medinski, consilier naționalist al lui Putin.
Termenul „înțelegere ca la Yalta” (sau „nouă Yalta”) este folosit în discursul geopolitic și diplomatic pentru a desemna un acord în care marile puteri stabilesc destinul, frontierele și viitorul unor state mai mici sau mai vulnerabile, fără a obține consimțământul acestora, împărțind teritoriile în zone de influență.
În ciuda intenției oficiale de a planifica înfrângerea Germaniei naziste și de a reconfigura Europa postbelică, efectul concret a fost transferul Europei Centrale și de Est în sfera de dominație sovietică.
Când analiștii sau politicienii avertizează astăzi asupra riscului unei „înțelegeri ca la Yalta” (de exemplu, în contextul negocierilor dintre SUA/Occident și Rusia pe tema Ucrainei), ei se referă la tranzacționism geopolitic cinic, zone-tampon și neutralitate forțată și sacrificarea principiilor de drept internațional – adică înlocuirea suveranității și autodeterminării națiunilor cu principiul „cel mai puternic dictează regulile”.
În esență, o „înțelegere ca la Yalta” presupune reîntoarcerea la sistemul de sferelor de influență, în care statele mici devin pioni pe tabla de șah a marilor puteri.
COMENTARII / 0