Rusia spionează transporturile militare NATO către Ucraina cu camere civile piratate

Informațiile furnizate de către agențiile de informații olandeze au scos la iveală faptul că hackerii din Rusia au reușit să acceseze ilegal camere de supraveghere...

Informațiile furnizate de către agențiile de informații olandeze au scos la iveală faptul că hackerii din Rusia au reușit să acceseze ilegal camere de supraveghere online, printre care și câteva situate de-a lungul rutelor militare din Țările de Jos. Această operațiune de spionaj cibernetic a permis Rusiei să obțină date esențiale despre transporturile militare și echipamentele de apărare trimise în Ucraina, după cum relatează nltimes.nl.

Rezultatele anchetei comune efectuate de Serviciul General de Informații și Securitate (AIVD) și Serviciul Militar de Informații și Securitate (MIVD) au scos la iveală detalii îngrijorătoare.
În urma investigației, s-a stabilit că atacurile cibernetice au avut ca țintă camerele IP conectate la internet, care permit vizualizarea de la distanță.

Nu au fost oferite declarații suplimentare

Citește șiCiuma din Rusia stârnește îngrijorare în SUA. Washington a trimis notă diplomatică oficială pentru a obține mai multe informații (WaPo)

Printre sistemele vulnerabile s-au numărat și camerele de supraveghere folosite de diverse companii.

Operațiuni de spionaj digital la scară largă sunt desfășurate de către entitățile cibernetice ale statului rus, care au ca țintă camerele IP conectate la internet.
Țările NATO, printre care și Olanda și Ucraina, sunt vizate de această operațiune de spionaj.
Informațiile obținute de către Serviciul General de Informații și Securitate (AIVD) și Serviciul Militar de Informații și Securitate (MIVD) confirmă aceste activități.

Infiltrarea sistemelor de supraveghere a permis Rusia să obțină date esențiale prin intermediul unui hacker, informații care au implicații semnificative pentru operațiunile militare.
Ucraina primește arme și echipamente a căror transportare a fost monitorizată prin această metodă de spionaj.
Ancheta a scos la iveală faptul că Olanda a fost și ea vizată, un număr limitat de camere de pe rutele militar-logistice fiind compromise în cadrul acestei operațiuni internaționale de anvergură.
Ulterior, organizațiile care dețin camere IP de-a lungul acestor rute au primit avertismente pentru a putea adopta măsuri de protecție adecvate.

De mai multă vreme, serviciile de informații Rusia au în vedere rutele strategice de transport militar.
Fiind o țară prin care trec aceste rute, Olanda devine un punct focal pentru activitățile de spionaj, având în vedere poziția sa geografică și ajutorul oferit Ucrainei.

Sunt vizate dispozitive de supraveghere video independente, conectate la internet, care permit vizualizarea de la distanță. Acestea sunt, de obicei, camere de uz privat, deținute de exemplu de companii pentru securitate internă.

Există numeroase soluții online care facilitează căutarea eficientă și detaliată a unui mediu pentru a localiza dispozitive.
Ulterior, pe baza atributelor specifice ale acestor dispozitive, precum numele producătorului, este posibilă recunoașterea camere IP.

Accesul neautorizat la camerele IP poate fi obținut de către un atacator odată ce dispozitivul a fost identificat pe internet. Acest proces este adesea ușor de realizat datorită securității insuficiente a multor camere IP conectate la internet, care au de obicei parole prestabilite, firmware învechit și setări implicite.

Sursele de informații compromise sunt reprezentate de camerele de monitorizare deturnate, poziționate strategic de-a lungul traseelor logistice militare, care ar putea furniza Rusiei date despre deplasările transporturilor militare. În plus, aceste surse deturnate ar putea pune în evidență transporturile de echipamente defensive cu destinația Ucraina.

Rezultatele anchetei au arătat că aceste dispozitive de supraveghere video sunt vulnerabile la atacuri cibernetice. Foarte multe dintre ele prezintă slăbiciuni în materie de securitate din cauză că folosesc încă parolele prestabilite sau software-uri depăşite. Atât AIVD, cât şi MIVD au transmis avertismente către firmele amplasate de-a lungul traiectoriilor militare pentru a-şi putea consolida apărarea.

Semnale de alarmă au fost ridicate în mod repetat de către organismele de informații cu privire la interesul sporit al Rusiei pentru canalele de sprijin militar.
În același timp, aceste entități au subliniat că Țările de Jos constituie un punct focal cheie pentru activitățile de spionaj, având în vedere poziția sa strategică ca țară de tranzit și sprijinul oferit Ucrainei.

Potrivit informațiilor, Rusia a extins utilizarea camerelor video piratate dincolo de granițele Olandei, NATO și UE fiind vizate în mod sistematic.

Nu se limitează la Țările de Jos

a declarat agenția, sugerând o amploare mai largă a activităților de spionaj.
În plus, această tactică a fost folosită și în Ucraina, unde Rusia desfășoară activități de spionaj.
Agențiile au confirmat că această abordare a fost aplicată în mod sistematic în multiple țări membre ale NATO și UE.

În luna mai a anului 2025, reprezentanții britanici emiteau o avertizare cu privire la faptul că echipamentele video și din România au fost supuse unei exploatări neautorizate.

Accuzații grave au fost aduse Rusiei în luna mai 2025 de către serviciile de informații ale Regatului Unit și partenerilor săi, potrivit cărora Rusia ar fi încercat să obțină acces neautorizat la sistemele de supraveghere video de la granițe, inclusiv în România.
Scopul acestei acțiuni, conform acuzațiilor, era să permită spionarea și perturbarea fluxului de ajutoare occidentale destinate Ucrainei, după cum relatează The Guardian.

Infiltrarea sistemelor de securitate a fost realizată de către o unitate a serviciilor de informații militare ruse, care a vizat organizațiile ce oferă „asistență externă” prin metode multiple, printre care și compromiterea camerelor de supraveghere situate la punctele de trecere a frontierei, în gări și în vecinătatea instalațiilor militare.

Un număr însemnat de 10.000 de dispozitive de monitorizare video au fost compromise, majoritatea fiind situate în Ucraina și o parte mai mică în România.

  • aproximativ 80% dintre acestea erau poziționate în Ucraina;
  • în jur de 10% se aflau pe teritoriul României.

Informații confidențiale obținute de serviciile de informații britanice au dezvăluit că un număr uriaș de camere de supraveghere a fost compromis în regiuni strategice, inclusiv în apropierea bazelor militare și a gărilor.

  • în jur de 10.000 de dispozitive de monitorizare video au fost afectate;
  • distribuția geografică arată că 80% dintre acestea erau situate în Ucraina;
  • 10% se aflau în România;
  • în Polonia, 4% din totalul camerelor compromise au fost identificate;
  • 2,8% erau în Ungaria;
  • în Slovacia, procentul de camere afectate a fost de 1,7%.

Aceste date au sugerat că hackerii au reușit să obțină

capturi video

de la sursele respective.

COMENTARII / 0