Salariul minim UE 2026: România crește rapid, dar rămâne în codașe

În data de 1 iulie 2026, 22 dintre cele 27 de state membre ale UE dispuneau de un salariu minim național, iar excepțiile erau Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia. Diferențele dintre țări sunt impresive: în Bulgaria se acordă 620 de euro pe lună, în timp ce în Luxemburg se plătește 2.771 de euro.

Salariul minim brut în România a crescut începând cu 1 iulie.

Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut pe economie din România a ajuns la 4.325 lei, indicând o creștere de 275 lei față de valoarea anterioară de 4.050 lei. Din această majorare, angajatul primește efectiv doar 125 lei în buzunar; restul este alocat bugetului de stat. În plus, o porțiune semnificativă a acestei creșteri este absorbită de inflație.

Citește și5 Știri Imobiliare.ro Finance: Apartamentele se vând mai lent, dar construcțiile accelerează. Weekendul acesta, găsești cele mai bune oferte de credit ipotecar la Salonul Imobiliar București

România se situează pe doi loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ritmul de majorare a salariului minim.

În ciuda faptului că România se situează în categoria țărilor cu salarii minime sub 1.000 de euro pe lună, alături de Bulgaria, Letonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Estonia și Malta, tendința observată în ultimele zece ani indică o convergență semnificativă.

În perioada iulie 2016 – iulie 2026, România a înregistrat a doua cea mai mare rată medie anuală de creștere a salariului minim din UE, cu un avans de +11,6%. Această dinamică este depășită doar de Lituania (+11,7%) și devansează Bulgaria (+11,2%), Polonia (+10,4%) și Ungaria (+10,0%). La polul opus, cele mai lente ritmuri s-au înregistrat în economiile mature, precum Franța (+2,4%) și Belgia (+3,8%).

România se îndepărtează de grupul codaș al Europei în ceea ce privește puterea de cumpărare.

Atunci când se ia în considerare puterea reală de cumpărare (PPS), disparitățile dintre state se reduc considerabil. În termeni nominali, salariul minim cel mai mare din UE este de 4,5 ori mai mare decât cel mai mic; după corectarea pentru diferențele de preț, raportul dintre cea mai ridic

În această clasificare revizuită, România se poziționează în categoria a doua a valorii europene, având un nivel între 1.000 și 1.500 PPS (alături de Croația, Portugalia, Grecia și Lituania). Astfel, țara depășește grupul cu putere de cumpărare sub 1.000 PPS, alcătuit din Estonia (935 PPS), Letonia și Bulgaria (993 PPS).

Mai mult de un zecim din forța de muncă românească trăiește cu venitul minim.

Raportul comparativ dintre salariul de bază și venitul mediu brut scoate în evidență o altă dimensiune a forței de muncă. În 2024, România a figurat printre cele opt state membre ale UE în care salariul minim a înregistrat peste 60% din venitul mediu brut, alături de Portugalia, Polonia, Franța și Slovenia. În Estonia, această proporție a ajuns la doar 44%.

În ciuda altor aspecte, România se caracterizează printr‑o dependență ridicată de salariul minim, situându‑se în rândul a șapte state membre în care peste 10% din forța de muncă beneficiază de acest nivel salarial, iar țările cu valori mai mari sunt Bulgaria (13,0%), Franța (12,7%) și Slovenia (12,6%).

Nu toate statele care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană au un salariu minim.

Printre cele 10 state care sunt candidate sau potențial candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, Muntenegru și șase alte națiuni au stabilit un salariu minim național: Moldova, Macedonia de Nord, Albania, Serbia, Turcia și Ucraina. În contrast, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Kosovo nu dispun de un astfel de sistem. În statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA) – Islanda, Norvegia și Elveția – plafonul salarial este determinat prin acorduri colective, nu prin legislație.

Pe 19 octombrie 2022, a fost adoptată Directivei (UE) 2022/2041, care stabilește un cadru pentru garantarea salariilor minime corespunzătoare în Uniunea Europeană. Această directivă stimulează negocierile colective privind nivelul salariilor și asigură lucrătorilor accesul la protecția salariului minim, fie că este reglementată de legislația națională, fie de acordurile colective, în conformitate cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale.

Ați observat o eroare într-un articol din Libertatea? Vă rugăm să ne trimiteți un e-mail la [email protected].

Stiri Mondene

5 Știri de la Libertatea – Monden: Loredana, subiectul unei critici pentru că a distribuit merdenele la un festival / Cum Andra sărbătorește împlinirea vârstei de 40 de ani

Stiri Mondene

Fotografii din vacanța lui Cabral în compania copiilor: „Încerc să țin pasul”.

Nicușor Dan declară că reglementarea salarizării a fost ignorată, iar România va suferi o pierdere de 770 de milioane de euro din fondurile PNRR. De ce prezintă președintele o atitudine optimistă?

Cristina Trăilă (PNL) a renunțat la poziția de secretar general adjunct în cadrul Guvernului Bolojan, la doar o zi după ce DNA a declarat că este urmărită penal.