Salariul real al românilor în scădere: puterea de cumpărare sub 0%

Ultimele cifre oferite de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în ianuarie 2026, remunerația medie brută a fost de 9.220 de lei, înregistrând o...

Ultimele cifre oferite de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în ianuarie 2026, remunerația medie brută a fost de 9.220 de lei, înregistrând o diminuare de 648 de lei (-6,6%) comparativ cu luna anterioară.
Câștigul salarial mediu net a înregistrat o scădere de 396 de lei (-6,7%), stabilindu-se la 5.518 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 1.161 de euro, potrivit cursului valutar din februarie 2026, luna în care s-au încasat sumele pentru activitatea desfășurată în ianuarie.

În prezent, creșterea anuală a prețurilor ajunge la 9,62%, în timp ce salariile nominale au înregistrat o creștere de numai 3,6%. Drept urmare, capacitatea de achiziție a scăzut cu 5,5% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Această valoare reprezintă cea mai scăzută înregistrată în intervalul ultimelor 12 luni.

În perioada recentă, puterea de cumpărare a remunerării medii a înregistrat o tendință descendentă pentru a doua oară. De asemenea, imediat după instalarea în funcție a premierului Ilie Bolojan, s-a observat o diminuare a salariului real, care a devenit negativ începând cu luna iulie 2025.

Citește șiNoile reguli Airbnb intră în vigoare de săptămâna viitoare. Turiștii nu vor mai fi obligați să spele vasele sau să ducă gunoiul

Potrivit lui Ștefan Guga, cercetător specializat în relațiile de muncă și dialogul social, două motive fundamentale stau la baza diminuării accentuate a capacității de achiziție în România.

În prezent, scăderea puterii de cumpărare se manifestă prin două căi: majorarea costurilor sau diminuarea salariilor. În momentul de față, se înregistrează ambele fenomene, reducerea veniturilor survenind în mare parte indirect.

Impactul majorării TVA-ului asupra prețurilor a fost prompt observat în creșterea inflației, fiind o consecință directă a deciziei luate de Guvernul actual. O altă măsură care a influențat creșterea prețurilor a fost eliminarea plafoanelor la energia electrică, care, împreună cu majorarea TVA-ului, a completat un pachet economic cu efecte extinse.

Creșterea prețului energiei se resimte în întreaga economie, deoarece energia intră în costurile de producție și servicii, ducând la scumpirea bunurilor și serviciilor

, a explicat cercetătorul.

În anul 2026, pentru prima oară după criza economică din 2010, se estimează o scădere a puterii de cumpărare a salariului minim.

În ceea ce privește veniturile, atenția lui Guga se îndreaptă către dinamica salariului minim. Se observă că, după o perioadă de șase luni de stagnare, salariul minim urmează să cunoască o majorare de 6%, valoare considerabil mai mică decât rata inflației din luna decembrie, care a fost estimată la circa 10%.

În urma analizei comparative, se ajunge la concluzia că puterea de cumpărare a salariului minim urmează să se reducă și ea în anul 2026, fenomen care nu se limitează doar la scăderea salariului mediu, ci reprezintă un eveniment remarcabil în perioada curentă, exceptând perioada anilor 2010–2011.

Se preconizează că această tendință va avea un impact și asupra nivelului altor salarii, din cauza lipsei unei forțe motrice care să impună o creștere salarială la nivelul întregii grile.

Perspectivele pentru perioada următoare nu sunt favorabile, având în vedere că salariul minim va fi majorat doar cu 6% după o perioadă de șase luni de stagnare. În raport cu rata inflației din luna decembrie, care a fost de circa 10%, rezultă în mod evident că capacitatea de achiziție va fi diminuată. Anul 2026 marchează, din nefericire, prima scădere a puterii de cumpărare a salariului minim din perioada recentă, începând cu anii 2010–2011, fenomen ce se va repercuta, probabil, și asupra celorlalte categorii de salarii.

Conform previziunilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză din luna decembrie a anului 2025, se preconizează o diminuare a capacității de achiziție a venitului salarial mediu cu aproximativ -0,9% în anul 2026. Însă, aceste prognoze sunt considerate prea optimiste având în vedere instabilitatea scenei economice actuale și potențialele repercusiuni generate de dificultățile înregistrate în sectorul energetic. De asemenea, nu sunt identificate premisele care ar putea conduce la o redresare accelerată în anul 2027, așa cum se estimează.

COMENTARII / 0