Șase luni de război în Iran. Cele șase consecințe care au schimbat regiunea și au afectat economia globală

La șase luni de la lansarea atacurilor de către Statele Unite și Israel asupra Iranului, confruntarea pe care președintele Donald Trump a numit-o „o mică...

La șase luni de la lansarea atacurilor de către Statele Unite și Israel asupra Iranului, confruntarea pe care președintele Donald Trump a numit-o „o mică excursie” s-a transformat într-un impas nepopular, amenințând să submineze mandatul său. Iranul rămâne inflexibil, fluxul de marfă prin Strâmtoarea Ormuz este grav perturbat, iar posibilitatea de a încheia războiul, pe care Trump îl prezisese că va dura doar patru săptămâni, este acum incertă.

După eșecul clar de a îngenunchea și obține concesii de la Teheran, SUA a revenit la o campanie de presiuni economice în încercarea de a destabiliza și mai mult guvernul iranian. Marco Rubio, secretarul de stat, a declarat aliaților că „pentru moment” este puțin probabil ca Statele Unite să lanseze noi atacuri.

Consecințele acestei lupte prelungite se manifestă deja, iar impactul său asupra Statelor Unite, Iranului și a pieței mondiale este clar. Acestea sunt șase concluzii majore extrase de Reuters:

Citește șiZelenski răspunde Trump: Condiție pentru alegeri – „Spuneți-i Putin”

În SUA, sprijinul politic acordat lui Trump a căzut înainte de alegerile de toamnă.

Războiul a fost nepopular de la început și a devenit chiar mai dezavuat de atunci. Un sondaj Reuters/Ipsos arată că rata de aprobare a președintelui Trump a scăzut de la 40% la 33% de la începutul conflictului, iar prețurile tot mai mari la combustibil subminează promisiunea sa electorală pentru 2024 de a reduce costurile pentru americani.

Trump a susținut intervenția militară prin argumentarea dezvoltării arsenalului de rachete și a ambițiilor nucleare ale Iranului, însă majoritatea cetățenilor americani nu au fost convingeți. Doar 31% dintre poporul american susțin războiul, potrivit aceluiași sondaj. Acest nivel de aprobare este considerabil mai mic decât în alte conflicte recente ale SUA, cum ar fi războiul din Afganistan, care a beneficiat de sprijin public de peste 50% timp de ani, conform Gallup.

Nemulțumirea alegătorilor legată de creșterea prețurilor pune în pericol și Partidul Republican, care trebuie să-și păstreze majoritățile limitate în Congres în alegerile intermediare din noiembrie. În același timp, conflictul a intensificat tensiunile dintre republicanii izolaționiști și cei care promovează menținerea presiunii militare asupra Iranului.

Economia globală a suferit un șoc, însă nu a fost distrusă.

Atacurile au generat inițial panică, având în vedere rolul crucial al Strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din resursele mondiale de energie. Prețurile petrolului au crescut brusc, iar temerile legate de o recesiune globală s-au intensificat.

Totuși, severitatea generală a efectului economic a fost mai redusă decât se anticipa. Fondul Monetar Internațional a actualizat de două ori estimarea creșterii mondiale pentru 2026, scăzând-o la 3%, în comparație cu 3,3% prevăzut în ianuarie. Rezistența pieței globale, capitalurile investite și expansiunea tehnologică, în special în sectorul inteligenței artificiale, au diminuat efectul economic.

Un petrecător de petrol a fost lovit de un „proiectil necunoscut” lansat din Iran, în Strâmtoarea Ormuz. Imagine ilustrativă. Fotografie: DiarioLibre / Iran a suferit doar slăbiri, nu a fost învins, iar regimul clerical a devenit și mai radical.

Teheranul continuă să inițieze atacuri și să blocheze Strâmtoarea Ormuz, în ciuda faptului că forțele armate și sectorul economic iranian au suferit daune majore. În luna mai, amiralul Brad Cooper a informat Congresul Statelor Unite că armata americană a distrus 161 de nave iraniene și a acoperit 82% din sistemele de apărare aeriană. În ciuda acestor pierderi, Iranul își păstrează o abilitate considerabilă de a lansa rachete și drone.

Potrivit Reuters, doar o treime din totalul rachetelor Iranului a fost confirmată ca fiind anihilată, iar restul ar putea rămâne activ sau ascuns în subterane. Inflația alimentară a atins 128% în iulie, conform Centrului Statistic al Iranului, iar criza economică s-a intensificat. În ciuda acestor provocări, regimul iranian a intensificat măsurile împotriva disidenței interne.

Sute de mii de oameni la funeraliile lui Ali Khamenei la Teheran, Foto: ProfimediaStatele Unite au pierdut încrederea și controlul țărilor partenere din Orientul Mijlociu

Conform analiștilor, în loc să elimine amenințarea provenită din Iranului, conflictul a consolidat poziția Teheranului. Rachetele și dronile lansate de Iranului au impactat statele arabe aliate SUA, deteriorând facilități militare și diplomatice, precum și operațiunile de transport aerian.

Interdicția instaurată de rebeli Houthi în Marea Roșie și incidentele de atac asupra vehiculelor maritime de marfă au determinat majorarea cheltuielilor de transport și asigurări pe tot teritoriul, intensificând incertitudinea pentru economiile din Golful Persic.

Programul nuclear din Iranului a suferit întârzieri, însă nu a fost suspendat.

iunie 2025 a marcat lansarea atacurilor inițiale ale conflictului curent, provocând deteriorări majore la centralele de îmbogățire a uraniului și la alte facilități suspectate de activități armamentiste. În același timp, loviturile israeliene au dus la eliminarea unor cercetători de top din programul nuclear, afectând în mod semnificativ eforturile științifice ale regiunii.

Conform estimărilor serviciilor de informații din SUA din luna mai, durata pe care Iranul o necesită pentru a produce material fisionabil suficient pentru o bombă a crescut la un an, comparativ cu șase luni înainte de izbucnirea conflictului. În ciuda acestui fapt, inspectorii ONU nu au reușit să acceseze siturile nucleare iraniene, iar cantitatea de uraniu îmbogățit rămâne necunoscută.

Armata SUA și-a arătat limitele: nave retrase, muniții aproape epuizate

Conflictul a dus la pierderea de 18 de soldați din armata americană și la răniți în număr de peste 750. În rândul flotei SUA, 42 de aeronave au fost eliminate, iar rezervele de muniție se apropie de epuizare, potrivit unui raport al Reuters.

Navă de transport aerian USS Gerald Ford – Foto: Imago

Conflictul a determinat redirecționarea resurselor militare din Europa și din Asia-Pacific către Orientul Mijlociu. Portavionul USS Gerald R. Ford a rămas în operațiune peste un an, stabilind cea mai lungă activitate a unui carrier de la războiul din Vietnam, iar alte nave suferă din cauza exploatării intense. Această situație ridică semne de întrebare privind capacitatea militară globală a Statelor Unite.

Alte efecte neprevăzute ale conflictului din Iran

Consumul intens de muniții americane excluză Ucraina și aliații din Pacific de la accesul la interceptoare critice.

Conflictul a consumat resurse militare uriașe: SUA au folosit 65% din interceptoarele Patriot, 38% din sistemele THAAD și aproape tot stocul de rachete de mare precizie. Pierderile americane s-au ridicat la 18 soldați uciși, peste 750 de răniți și 42 de avioane, conform analizei CNN.

Criza de aprovizionare a afectat în mod direct Ucraina, care a obținut doar o zecime din interceptoarele pe care le-a contractat, facilitând astfel atacurile rusești în cea mai sângeroasă vară pentru civili, începând din mai 2022 și continuând până în prezent. Mai mult, pentru a reduce costul benzinei în Statele Unite, Washingtonul a relaxat anumite sancțiuni asupra petrolului rusesc, susținând indirect veniturile Moscovei.

Lipsa strategică creată prin realocarea trupei conferă beneficii neașteptate Moscovei și Beijingului.

Reamestecarea trupei a dezvăluit noi puncte strategice. Îndreptarea portavionului USS George Washington către Marea Arabiei a lăsat Pacificul de Vest fără orice portavion american activ. În Coreea de Sud, exercițiile militare au fost reduse sau abandonate, iar interceptoarele au fost mutate. Aliați precum Filipinele continuă să fie supuși presiunilor din partea Beijingului în Marea Chinei de Sud, pe fundalul crizei severe de muniție a partenerilor occidentali.

COMENTARII / 0