Șase obiceiuri care pot agrava depresia / Ce recomandă un psihiatru pentru îmbunătățirea sănătății mintale

Începând cu băuturile alcoolice și dieta dominată de alimente ultraprocesate, și continuând cu retragerea socială și ideile negative, unele obiceiuri zilnice pot intensifica semnele depresiei....

Începând cu băuturile alcoolice și dieta dominată de alimente ultraprocesate, și continuând cu retragerea socială și ideile negative, unele obiceiuri zilnice pot intensifica semnele depresiei. Psihiatru Daniel Amen detaliază acțiunile ce trebuie evitate și modificările care pot ajuta la ameliorarea stării psihice, potrivit Fox News.

Mai mulți oameni se confruntă cu depresia, iar informațiile noi indică o creștere notabilă a incidenței acestei tulburări în Statele Unite.

Conform unui studiu realizat de Centers for Disease Control and Prevention (CDC), proporția americanilor cu vârsta de cel puțin 12 ani care suferă de depresie a crescut cu aproape 60% în deceniul precedent, trecând de la 8,2% în intervalul 2013–2014 la 13,1% în perioada 2021–2023.

Citește șiCele două Americi: Rata mortalității în cazul unor boli este cu aproape 20% mai mare în statele care l-au votat pe Trump

Stabilirea tratamentului corect poate dura ceva timp, iar antidepresivele, în general, au nevoie de patru până la opt săptămâni pentru a-și dezvălui efectele terapeutice, potrivit National Institute of Mental Health.

În cazul indivizilor care se luptă cu depresia, psihiatrul Daniel Amen, creatorul Amen Clinics din California, subliniază șase obiceiuri ce pot intensifica simptomele.

Conform Specialistului, abținerea de la aceste obiceiuri poate sprijini gestionarea depresiei și menținerea sănătății mintale, însoțită de tratamentul recomandat de medic.

1. Ingestia de alcool

Chiar dacă alcoolul poate induce pe termen scurt o stare de relaxare și poate părea că atenuează simptomele depresiei, pe termen lung efectele asupra stării mentale sunt, de fapt, în totalitate opuse.

Pe măsură ce influența alcoolului se estompează, starea de spirit poate fi afectată negativ, iar sentimentele de anxietate și neliniște pot crește în intensitate.

Potrivit psihiatrului Daniel Amen, creierul se acomodează la efectele calmante ale alcoolului, ceea ce poate genera o stare de agitație după ce acestea se estompează.

Prin urmare, anumite persoane ajung să experimenteze o stare

„mai rău decât înainte”

.

Alcoolul ingerat poate perturba calitatea somnului.

Conform National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism, consumul de alcool poate altera ordinea obișnuită a somnului, provocând oboseală și scăderea nivelului de energie în ziua următoare.

În cazul indivizilor care suferă de depresie, aceste efecte pot agrava semne precum lipsa motivației, iritabilitatea și dificultățile de concentrare.

Mai mult, alcoolul poate interacționa cu anumite medicamente folosite în tratamentul afecțiunilor psihice, motiv pentru care consumul ar trebui discutat cu medicul curant.

2. Timpul petrecut îndelungat în pat

Când suntem în fața depresiei, chiar și activitățile cotidiene pot părea greu de îndeplinit.

Începerea zilei, de la a se ridica din pat, la a pregăti micul dejun, până la a părăsi casa, poate necesita un efort considerabil.

În ciuda altor perspective, Daniel Amen recomandă ca persoanele care suferă de depresie să înceapă ziua și să evite, cât mai mult posibil, starea de a rămâne prelungit în pat.

„Atunci când oamenii sunt deprimați, tind să aibă un nivel destul de scăzut de activitate, în special în partea frontală a creierului, dar să te ascunzi sub pătură nu face decât să înrăutățească lucrurile”, explică psihiatrul.

„Ridică-te și ieși din casă.”

Sugestia sa se aliniază cu o metodă terapeutică denumită activare comportamentală.

Prin această metodă, pacienții pot reintegra treptat în rutina zilnică activități care le conferă semnificație, în loc să se izoleze complet de la acestea.

Activarea comportamentală nu înseamnă să neglijăm oboseala sau să forțăm indivizii cu depresie severă să revină la performanța anterioară, ci implică stabilirea unor ținte mici și realizabile.

Rezultatele confirmă că eficiența metodei este susținută și de studiile științifice.

În 2020, o revizuire Cochrane ce a inclus 53 studii și 5.495 de adulți a evidențiat că activarea comportamentală poate fi benefică în tratarea depresiei.

3. Gândurile negative sunt acceptate automat

Depresia poate altera profund felul în care o persoană își percepe sinele, își observă ceilalți și își interpretează evenimentele de zi cu zi.

Idei precum

„Nu sunt suficient de bun”

,

„Nimic nu se va schimba”

sau

„Totul este din vina mea”

pot apărea adesea și pot părea absolut veritabile.

Daniel Amen atrage atenția asupra conceptului pe care îl numește ANTs, abreviere pentru automatic negative thoughts, adică gânduri negative care apar în mod automat.

„Sunt gândurile care îți apar automat în minte și îți strică ziua. Ele alimentează depresia”, explică specialistul.

Conform declarațiilor sale, este esențial să nu considerăm fiecare gând negativ ca fiind o realitate.

Atunci când trăim emoții intense, cum ar fi tristețea, furia, anxietatea sau senzația de a fi pierdut controlul, Amen recomandă să înregistrăm gândurile noastre.

Pasul următor constă în a ne întreba dacă acele gânduri sunt cu adevărat veritabile și ce dovezi le confirmă.

„Partea mea preferată, și există o întreagă metodă pentru asta, este să inversezi gândul și să meditezi asupra opusului său”, spune psihiatrul.

Abordarea respectivă împărtășește trăsături similare cu metodele folosite în terapia cognitiv-comportamentală, care sprijină pacienții în recunoașterea și reevaluarea modelelor de gândire care perpetuează simptomele depresive.

Obiectivul nu constă în forțarea înlocuirii fiecărui gând negativ cu unul pozitiv, ci în cultivarea unei viziuni mai echilibrate asupra realității.

4. Izolarea socială

Un semn comun al depresiei este dorința de a se izola de la relațiile sociale.

Individii afectați pot să se abțină de la reuniunile cu prietenii, de la discuțiile cu familia și de la activitățile care anterior le aduceau satisfacție.

Chiar dacă isolarea poate fi percepută ca o strategie pentru a scăpa de stres sau de efortul emoțional, ea poate intensifica simptomele.

„Cu cât devii mai izolat, cu atât corul gândurilor negative automate devine mai puternic, iar depresia se agravează”, avertizează Amen.

Cercetările confirmă existența unei legături între singurătate și sănătatea mintală.

În 2025, revista General Hospital Psychiatry a publicat un studiu ce a urmărit mai mult de 339,000 de adulți din Regatul Unit pe o durată de aproximativ 12 ani.

Analiza a evidențiat că singurătatea a crescut probabilitatea de dezvoltare a depresiei cu 77%.

În aceeași perioadă, izolarea socială a fost legată de un risc cu 14% mai mare.

Cele două concepte nu sunt însă identice.

Singurătatea este percepția subiectivă de a nu disporni de conexiuni emoționale suficiente, în același timp izolarea socială se referă la absența sau restrângerea contactelor cu alte persoane.

Chiar dacă o persoană deține o multitudine de legături sociale, aceasta poate încă să experimenteze singurătate.

Cei care se confruntă cu depresia pot considera păstrarea legăturilor sociale un element crucial în procesul de vindecare, chiar dacă interacțiunile inițiale rămân scurte sau se limitează la persoane apropiate.

5. Ingestia regulată a alimentelor ultraprocesate

Modul în care ne hrănim constituie un alt element ce poate afecta sănătatea mintală.

Conform lui Daniel Amen, un aport semnificativ de alimente ultraprocesate, printre ele se numără numeroase produse de tip fast-food, a fost legat de risc mai mare de depresie.

Cu toate acestea, studiile nu au arătat că aceste alimente determină în mod direct depresia.

„Există acum un consens destul de larg în rândul psihiatrilor că inflamația contribuie la anumite forme de depresie”

medicul a spus pentru Fox News Digital.

În 2025, un studiu a fost publicat în revista American Journal of Psychiatry, sugerând că inflamația ar putea avea un impact în anumite cazuri de depresie.

Totuși, autorii subliniază că creșterile markerilor inflamatori au fost detectate exclusiv la o proporție din persoanele afectate.

Prin urmare, inflamația nu constituie o cauză generală a apariției depresiei.

Amen recomandă o dietă antiinflamatoare, în care se privilegiază legumele, proteinele de înaltă calitate și grăsimile benefice.

Dieta mediteraneeană reprezintă una dintre metodele alimentare analizate în contextul sănătății mintale.

Un studiu realizat în 2024 a analizat cinci cercetări randomizate cu 1.507 adulți și a demonstrat că adoptarea dietei mediteraneene a dus la scăderea simptomelor depresive în comparație cu grupurile de control.

Totuși, rezultatele au diferit semnificativ între studiile efectuate.

Aceste descoperiri indică faptul că dieta poate constitui un sprijin în abordarea depresiei, însă nu poate înlocui psihoterapia sau tratamentul medicamentos când acestea sunt necesare.

6. Prescripția de medicamente fără o evaluare medicală corespunzătoare

Tratament al depresiei trebuie să fie personalizat pentru fiecare pacient.

Nu toți oamenii trebuie să consume aceeași medicație, iar în anumite circumstanțe, psihoterapia poate fi suficientă.

Daniel Amen subliniază importanța unei evaluări medicale complete înainte de începerea tratamentului cu antidepresive, medicamente despre care afirmă că pot fi „salvatoare de vieți”.

Conform National Institute of Mental Health, în situațiile de depresie de intensitate redusă, terapia psihologică apare frecvent ca una dintre primele metode de tratament.

În cazul depresiei moderate sau severe, tratamentul inițial implică adesea medicamentele.

Totuși, decizia privind terapia se bazează pe simptomele, istoricul medical, preferințele pacientului și evaluarea specialistului.

Dacă o persoană a respectat indicațiile standard, însă persistă simptomele depresive, Amen recomandă efectuarea unor investigații medicale suplimentare.

În funcție de semnele observate și de antecedentele pacientului, medicul poate sugera teste de sânge pentru a detecta posibile afecțiuni care ar putea cauza oboseală, schimbări de dispoziție sau probleme de concentrare.

Printre factorii menționați se remarcă anemia și bolile tiroidiene.

Detectarea și gestionarea acestor tipuri de probleme poate sprijini îmbunătățirea stării de bine.

Nu se recomandă întreruperea, modificarea sau înlocuirea tratamentului antidepresiv fără consultarea medicului, chiar dacă simptomele nu se ameliorează imediat.

Pot fi benefice exercițiile fizice și suplimentele alimentare?

În afară de psihoterapie și de tratamentul medicamentos, Daniel Amen recomandă și activitatea fizică regulată.

Expertul recomandă, printre alte sugestii, să pășești într-un ritm alert, pe care îl definește ca fiind mersul

„ca și cum ai întârzia undeva”

.

Mai multe studii au demonstrat că activitățile fizice pot ajuta la diminuarea simptomelor depresive.

Câteva cercetări au relevat că efectele lor sunt comparabile sau chiar superioare celor obținute prin anumite tratamente medicamentoase în condițiile studiate.

Cu toate acestea, aceste concluzii nu indică faptul că activitatea fizică poate înlocui antidepresivele pentru fiecare persoană sau în toate formele de depresie.

Rezultatul depinde de gradul de severitate al bolii, de natura intervenției și de trăsăturile personale.

În contextul suplimentelor alimentare, unele studii au investigat potențialele avantaje ale acizilor grași omega-3 și ale șofranului.

Unele constatări au arătat potențial, însă dovezile nu sunt suficient de consistente pentru a stabili că aceste suplimente sunt, în general, mai eficiente decât antidepresivele.

În plus, suplimentele pot genera efecte secundare și pot interacționa cu medicamentele, motiv pentru care este necesar să se discute administrarea lor cu un specialist.

Motivul pentru care modificările minore pot influența gestionarea depresiei.

Depresia constituie o afecțiune complexă, subiectă influențelor biologice, psihologice și sociale.

Prin urmare, nu există o modificare unică a modului de viață care să asigure ameliorarea simptomelor.

alcool trebuie evitat, rutina zilnică trebuie menținută, izolarea socială redusă, alimentația echilibrată adoptată și gândurile negative reevaluată contribuie la susținerea sănătății mintale.

În cazul indivizilor care se luptă cu depresia, chiar și sarcinile aparent simple pot necesita un efort considerabil. Prin urmare, modificările ar trebui introduse gradual, evitând presiunea de a schimba complet rutina de la o zi la alta.

Experții accentuează că aceste obiceiuri pot susține tratamentul, însă nu ar trebui să fie considerate înlocuitori ai îngrijirii medicale.

Depresia nu reprezintă o lipsă de voință și nu rezultă doar din deciziile zilnice.

Acestă afecțiune poate necesita sprijin profesional, psihoterapie și, în anumite cazuri, tratament medicamentos.

Primul pas esențial constă în stabilirea unei abordări terapeutice adecvate pentru fiecare persoană.

© G4Media.ro.

COMENTARII / 0