
Implementarea reformei în sectorul administrației publice va avea ca rezultat o reducere cu 10% a cheltuielilor legate de personal. Guvernul a adoptat ordonanța de urgență cu aproximativ trei săptămâni în urmă, iar acum funcționarii publici așteaptă cu interes să afle detalii despre punerea în aplicare a acestei măsuri.
Potrivit declarațiilor ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, reducerea numărului de angajați în cadrul administrației publice centrale va fi de 10%, fiind însă excluse anumite sectoare, precum personalul din educație, cultură, apărare, ordine publică, respectiv spitale și serviciile publice de ambulanță, după aprobarea OUG.
La 2026, decizia de a diminua temporar fie numărul de poziții, fie costurile cu salariile va fi luată de către administrațiile locale.
Citește șiCălin Georgescu, la ieșirea de la CAB: „Îi mulțumesc lui George Simion pentru integritate”. Care era planul lui pentru liderul AUR
Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație, Bogdan Șchiop, a declarat într-un interviu acordat Ziare.com că Șchiop observă o acțiune promptă din partea conducerilor instituțiilor.
„acționează repede”
a afirmat el.
10% reducere a cheltuielilor pentru perioada iulie-decembrie a acestui an este obiectivul impus pentru administrația centrală prin OUG numărul 7. În acest context, autoritățile centrale sunt obligate să identifice soluții pentru a atinge această țintă. Pe de altă parte, pentru administrația locală, termenele sunt mai strânse, iar conducătorii instituțiilor locale sunt deja în alertă, având în vedere noul normativ de personal.
„Deși reducerea numărului de salariați este o măsură de ultimă instanță, încep cu aceasta”
, a afirmat Bogdan Șchiop. Această abordare ridică probleme, deoarece majoritatea demersurilor la nivel național încep cu reducerea numărului de angajați, în loc de a explora alternative. Mai mult, multi conducători aleg să nu reducă cheltuielile pe alte căi și abia apoi, dacă nu mai sunt soluții, să discute despre reorganizări.
Există, de asemenea, numeroși conducători care refuză să desființeze posturile vacante și preferă să reducă numărul de angajați pe posturile ocupate. Această situație a fost semnalată în repetate rânduri, deoarece OUG-ul oferă posibilitatea angajatorilor de a elibera posturi pentru „camarila de partid”. În aproape toate instituțiile, discuțiile cu organizațiile sindicale au început deja, conducerile acestora fiind hotărâte să aplice prevederile acestei ordonanțe. FNSA, fiind în contact cu toate organizațiile afiliate, asigură asistență și suport în acest proces, după cum a declarat Bogdan Șchiop.
Nu vorbim, nu comentăm deoarece conducătorul instituției tocmai a fost investit cu puterea de a dispune discreționar de locul meu de muncă, de pâinea care trebuie să o pun pe masa familiei.
Potrivit liderului FNSA, în situațiile în care se vor înregistra abuzuri, angajații vizați se vor adresa justiției pentru a-și revendica drepturile. Vor fi luate măsuri legale împotriva celor care vor fi găsiți responsabili.
Președintele FNSA a exprimat opinii critice privind implementarea măsurilor de reducere a cheltuielilor, afirmând că abuzurile comise în acest proces vor fi sancționate de instanțele de judecată în viitorul apropiat. Acțiunile în instanță pentru concedierile considerate abuzive sau ilegale vor fi demarate de FNSA și organizațiile membre. Atunci, se va dovedi că obiectivul inițial nu a fost acela de a realiza o reformă veritabilă. În cele din urmă, costurile statului pentru aplicarea sentințelor favorabile salariaților și organizațiilor sindicale vor depăși considerabil economiile estimate de Guvern prin această reformă.
„Consider că se va tăia în mod iresponsabil, vor fi multe abuzuri care, în viitorul apropiat, instanțele de judecată le vor sancționa. FNSA și organizațiile membre vor deschide acțiuni în instanță pentru concedierile abuzive sau ilegale și atunci vom vedea cu toții că nu a fost vorba niciodată de o intenție reală de reformă, costurile statului cu punerea în aplicare a sentințelor care vor da câștig de cauză salariaților și organizațiilor sindicale vor fi mult mai mari decât așa-zisele economii previzionate de către Guvern prin această mascaradă numită reformă”
Angajații sunt cuprinși de frică de când tăierea cheltuielilor cu personalul a devenit o realitate, după cum afirmă reprezentanții sindicatelor.
În interiorul colectivului de angajați a apărut o atmosferă de frică similară cu cea întâlnită în regimurile autoritare. Conducătorul instituției are acum puterea de a decide, fără restricții, despre soarta locurilor de muncă, inclusiv a celui care trebuie să întrețină familia.
În România, 30% dintre angajați sunt sindicalizați, însă această cifră nu pare să ofere protecție suficientă împotriva măsurilor care îi afectează direct pe salariați. Puterea executivă a preluat și rolul legislativ, iar puterea judecătorească se abține de la a interveni, probabil din cauza beneficiilor oferite în schimbul tăcerii. Această situație a generat o furie în rândul angajaților, care acum acuză sindicatele și liderii acestora. O mare problemă rezultă din faptul că mulți salariați preferă să caute vinovați, iar sindicatele sunt adesea ținta acuzațiilor. Potrivit lui Bogdan Șchiop, această abordare politică dăunează puterii de cumpărare a angajaților și reforma propusă pare a fi un mesaj fals de responsabilitate.
„Îngrijorarea cea mai mare ar trebui să o avem, deoarece se prefigurează, bineînțeles, desființări de posturi, însă trebuie să fim conștienți cu toții că, în cazul în care se vor desființa, la scurt timp vor fi înființate altele și vor face angajări deoarece această reformă este un fals mesaj de responsabilitate transmis de către clasa noastră politică”
, a adăugat el.
Protestele sindicale sunt în curs de organizare, sindicatele pregătind acțiuni de protest. În plus, au avut loc și manifestații neplanificate, cum ar fi cea a angajaților de la INS.
Într-un moment crucial, Sindicatul Institutului Național de Statistică a organizat un protest spontan, la care au participat numeroși colegi. Situația actuală arată că angajații nu cer privilegii, ci doar avertizează că măsurile actuale ale Guvernului, îndreptate împotriva sectorului administrației publice, au drept scop slăbirea instituțiilor și limitarea capacității acestora de a furniza servicii de calitate, din cauza lipsei de personal. În cele din urmă, se urmărește
„externalizarea serviciilor”
, după cum se poate deduce din OUG, unde nu există nicio restricție în acest sens. Astfel, firmele mici și ONG-urile conectate la rețelele politice sunt pregătite să profite de această situație. De asemenea, reglementările din OUG permit instituțiilor să externalizeze recuperarea creanțelor bugetare ale populației către firme private. În cele din urmă, probabil că instituțiile vor cheltui mai mult pentru externalizarea serviciilor decât pentru menținerea locurilor de muncă, ceea ce nu pare să intereseze pe nimeni.
În prezent, organizațiile sindicale se confruntă cu dificultăți în a-și coordona acțiunile, din cauza numeroaselor opinii divergente și a legăturilor strânse cu mediul politic. Acest context îngreunează crearea unui plan comun și realizarea unei mobilizări la nivel național. În plus, angajații nu reușesc să înțeleagă că sindicatul reprezintă interesele lor, și nu doar pe cele ale liderilor sindicali. O stare de indiferență și frică a cuprins mediul sindical, ceea ce ne obligă să facem eforturi mari cu resurse limitate. Acțiunile de protest, care au avut loc la diferite intervale, au fost mai mult izolate și ocazionale, fiecare grupare sindicală urmărindu-și obiectivele proprii, ceea ce ne-a adus în situația actuală. În opinia mea, astfel de acțiuni pot avea efecte pozitive într-o țară cu o clasă politică responsabilă, însă România nu se află în acest caz, din păcate.
Mesurile cu impact real implică proteste care implică întreruperea activității în diverse ramuri economice. În domeniul în care activează FNSA, până în prezent, angajații nu au optat pentru întreruperea programului de lucru. O consultare internă a fost realizată; rezultatele arată că numărul de semnături nu este suficient pentru a garanta organizarea unei astfel de acțiuni, potrivit reglementărilor în vigoare.
”Greva este opțiunea salariatului și nu a liderului de sindicat”
, a afirmat Bogdan Șchiop, adăugând că nu se încadrează în rândul sindicaliștilor care promovează greve fără un număr semnificativ de participanți.
Recent, Legea bugetului pe 2026 a devenit subiect de controversă, generând întârzieri de câteva luni, după cum a remarcat liderul de sindicat în legătură cu acest subiect.
Activitatea clasei politice este profund legată de bugetul național. România încă nu are un buget adoptat, deși primul trimestru al anului se încheie deja, ceea ce reflectă iresponsabilitatea celor care conduc țara. Toți liderii politici, indiferent de partid, sunt vizați de această critică.
Despre toți, indiferent de partid!
După părerea mea, problemele personale, animozitățile politice și dorința de a abuza de putere sunt principalele motive pentru care interesul național nu este prioritatea lor, ci doar imaginea lor publică.
Anual, bugetul prezentat de cei în poziții de putere sau de decizie în cadrul partidelor ori alianțelor politice este întocmit, se presupune, cu maximă seriozitate și susțin că este conceput pentru a stimula rapid investițiile și a diminua deficitul bugetar, printre alte obiective. Cu toate acestea, se constată o deteriorare continuă a situației financiare de la un an la altul, ceea ce indică faptul că bugetul este elaborat în mod nerealist și neprofesionist, cu scopul de a crea o imagine favorabilă. Liderul FNSA afirmă:
Și, totuși, observăm că de la an la an situația se degradează, ceea ce înseamnă că e făcut ”din pix”, bazat pe evaluări suprarealiste, exagerate și în mod neprofesionist, totul pentru a puncta la capitolul imagine și fals profesionalism. Întotdeauna au folosit artificii financiare, ”șmecherii” care să evidențieze o realizare sau să confere unei anumite componente bugetare o falsă importanța, însă niciodată bugetul nu a fost realist și corect. Mă gândesc că așa se va întâmpla și cu acesta
.
COMENTARII / 0