Japonia este superputerea care solicită din nou modificarea hărții. Potrivit Nexta, japonezii au adresat cererea din cauza modului în care insulele Kurile sunt prezentate.
Noua hartă, aprobată săptămâna trecută, marchează cele patru insule în litigiu, pe care Tokyo le denumește
„teritorii nordice”
Citește șiGalerie Foto Imagini apocaliptice din cel de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, după ce Rusia și-a intensificat atacurile asupra civililor
, colorate cu aceeași nuanță ca cea a Rusia.
Un oficial al guvernului japonez a afirmat că reprezentarea nu reflectă poziția Tokyo-ului. Japonia a expediat o notă de protest către autorii hărții și a solicitat schimbarea acesteia.
În urma primei vizite a președintelui rus Vladimir Putin pe insulele Kurile, relațiile dintre Moscova și Tokyo s-au deteriorat brusc. Mai târziu, s-au desfășurat exerciții militare cu lansări de rachete.
Tensiunile s-au amplificat sub influența inaugurării unui monument din zonă, dedicat
„victoriei asupra Japoniei militariste”
. Pe monument, un soldat sovietic sparge cu țeava puștii un stâlp de frontieră cu o crizantemă, simbolul casei imperiale japoneze.
Japonezii au considerat statuia ca fiind o insultă uriașă. În cultura asiatică, unde semnificația simbolurilor și gesturilor este deosebită, acțiunile Moscovei se prezintă ca o demonstrație flagrantă de dispreț față de un simbol național.
Conflictul referitor la Insulele Kurile
Disputa legată de Insulele Kurile este un conflict de proprietate de lungă durată dintre Rusia și Japonia, care împiedică încheierea unui acord de pace. În 1945, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a preluat insulele.
Japonezii de pe insule au fost obligați să plece.
În mod clar, Japonia pretinde proprietatea insulelor, în timp ce Rusia afirmă că posesia este legală și se bazează pe înțelegerile internaționale de la Yalta.
Care au fost motivele pentru care harta lumii s-a schimbat?
În ultima perioadă, Adunarea Generală a ONU a aprobat o rezoluție care promovează abandonul gradual al proiecției Mercator, favorizând hărți ce prezintă o reprezentare mai exactă a suprafeței continentelor.
Această schimbare ar putea influența și modul în care viitoarele generații percep harta lumii atât în școli, cât și pe dispozitivele digitale.
Rezoluția a fost aprobată în sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, în urma unei campanii susținute de Togo în numele Uniunii Africane.
În total, 164 de state au votat pentru document, șase s-au abținut, iar Statele Unite au fost singura națiune care a votat împotriva. Reprezentantul american a susținut că rezoluția este inutilă.
Controversa hărții Mercator se datorează modului în care suprafața sferică a Pământului este proiectată pe o suprafață plană. Proiecția a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, cu scopul inițial de a facilita navigația maritimă. Modelul s-a răspândit ulterior și a ajuns să fie una dintre cele mai recunoscute reprezentări ale lumii.
Distorsiunile sunt, totuși, semnificative. Zonele aflate la latitudini înalte apar excesiv de mari, în timp ce suprafețele din zonele ecuatoriene se prezintă mai mici decât valoarea lor reală.
Un exemplu deosebit de ilustrativ este contrastul dintre Africa și Groenlanda. Într-o hartă Mercator, aceste două regiuni pot părea similare din punct de vedere al dimensiunii. În fapt, suprafața Africa depășește cea a Groenlandei cu aproximativ 14 ori.
COMENTARII / 0