În acest context, opiniile sunt oferite de câteva dintre cele 10 galerii care au fost cofondatoare ale RAD FAIR în 2023. Reflectând asupra experienței lor, răspunsurile și observațiile lor ne permit să explorăm atât geneza inițială a proiectului, pentru a descifra factorii cheie care au contribuit la succesul RAD, cât și o perspectivă viitoare, și anume cea de-a 10-a ediție pe care galeriile o preconizează pe baza tendințelor actuale.
Printre galeriile cofondatoare RAD care satisfac curiozitățile noastre se numără: Cazul101 (acum SOLO), Galeria Posibilă, Jecza, Sandwich, Sector 1, Suprainfinit și Catinca Tabacaru. De asemenea, alături de acestea, /SAC și Plan B sunt incluse în lista cofondatorilor.
În perioada 23-26 aprilie, spațiul CARO București găzduiește evenimentul RAD ART FAIR, unde sunt prezentate atât seria de articole dedicate scenei de artă contemporană din România, cât și lucrările de artă expuse.
Citește șiBunica Eva de 88 de ani a vrut să sară cu parașuta, dar fiul ei i-a interzis, iar pensionara a făcut altceva, în Ungaria: „De neuitat”
La zecea ediție a sa, preconizată pentru 2032, viziunea pentru RAD Art Fair se va fi transformată probabil considerabil. Întrebarea esențială rămâne însă: ce impact ambiționează această manifestare artistică să aibă atât pe scena românească, cât și în regiune? Care sunt așteptările pentru rolul său în peisajul artistic?
Evenimentul găzduit de Matei Câlția, Galeria Posibilă reprezintă o ediție relevantă a unei expoziții de artă pentru scena artistică locală și cea din Europa Centrală și de Est, numărând peste 30 de galerii locale și alte 30 regionale.
În viziunea Danieliei Pălimariu, Sandwich, for real stabilitatea are prioritate față de inovație și extindere în acest moment, fiind favorizată de interacțiunea repetată și discuțiile continue, precum și de expunerea frecventă la arta și practicile actuale.
Mai importantă decât inovația și creșterea în proporții, mi se pare stabilitatea în acest moment – repetiția, întâlnirea și discuția constantă, expunerea repetată la artă și la practici contemporane
Astfel, peste un deceniu, obiectivul este ca RAD să devină un punct de referință stabil într-o lume – nu numai cea artistică – care ne uimește și ne zguduie în mod constant. Dorința este ca acest spațiu să fie unul unde vom putea interacționa for real, fără intermedierea tehnologiei, unde vom avea ocazia să admirăm arta în formă fizică și să găsim inspirație.
La cea de-a 10-a ediție, RAD este considerat un catalizator cheie într-o evoluție lină și eficientă, care a dus la apariția unor artişti mai puternici și mai vizibili, critici de artă mai avizați, galerii mai viabile și colecționari curioși, cu o mentalitate independentă. Catinca Tabacaru, Galeria Catinca Tabacaru, subliniază că RAD a luat naștere pentru a suplini o lacună, și anume lipsa unui cadru care să permită întregii scene artistice din România să se întâlnească. Întrebarea care se pune acum este:
Ce gol va exista în 2032 pe care RAD îl va ajuta să-l umple?
La Galeria Jecza, Andrei Jecza a remarcat o expansiune considerabilă de la primul eveniment din 2023 și până în prezent. Perpectiva pentru ediția care marchează 10 ani de existență este deosebit de încurajatoare. Vânzările au înregistrat o dublare față de primul an de la cea de-a doua ediție. Ediția aniversară va consolida poziția târgului ca unul dintre cele mai importante din regiune și va reprezenta un pilon esențial pentru dezvoltarea pieței de artă din România, oferind acces la artă și stimulând interesul colecționarilor de artă contemporană. Acest fenomen este legat de maturizarea pieței de artă autohtonă. Prin invitarea de galerii internaționale care au în portofoliu artiști români și care au înregistrat succes pe piața locală, RAD Art Fair s-a poziționat ca un jucător important în regiune.
Aplaudăm acest demers și facem tot ce ne stă în putință pentru a accelera percepția artei contemporane ca formă autentică de susținere a scenei culturale din România și a descoperirii artei ca formă de investiție pe termen lung.
Viitorul târgurilor de artă este dificil de prezis, chiar și pe termen scurt, potrivit Andreei Stănculeanu, Sector 1. Modelul actual se confruntă cu provocări semnificative și pare din ce în ce mai instabil, fiind supus unor presiuni serioase la nivel global. Pe de altă parte, faptul că numeroase dintre aceste evenimente sunt organizate de corporații puternice cu resurse financiare substanțiale oferă o anumită protecție formatului actual. Se crede că componenta digitală va câștiga teren în viitor. Accesul la artă va deveni și mai “democratizat”, iar experiența fizică a târgului va trebui să își redefină scopul. Probabil că va rămâne un loc de întâlnire și validare, dar cu siguranță nu va mai fi spațiul cel mai relevant în care se desfășoară piața. Întrebarea interesantă rămâne unde se vor stabili criteriile de valoare într-un astfel de peisaj.
Robert Băjenaru, SOLO Project Space, își exprimă speranța că până în 2032, RAD va fi complet integrat în circuitul european al târgurilor de artă, nemaifiind considerat doar un eveniment exotic din Est, ci mai degrabă o destinație de referință în sine.
Meritul său va fi suficient pentru a atrage vizitatori.
Nu „un târg interesant din Est”, ci un loc unde vii pentru că merită.
În urma unui demers de calitate, Bucureștiul ar putea dobândi o poziție notabilă pe harta artistică internațională.
Esența artei bune este aceea de a nu necesita justificare din punct de vedere geografic.
Suzana Vasilescu, de la Suprainfinit Gallery, își dorește ca RAD să fie considerat un reper care să dea naștere unei dezbateri artistice la nivel regional.
Scena noastră a fost mult timp privită prin prisma descoperirii sau a exotismului post-estic.
În opinia sa, următorul pas ar fi ca această regiune să își spună propria poveste cu încredere și complexitate.
Misiunea RAD va fi considerată îndeplinită în momentul în care va reuși să contribuie la această schimbare de perspectivă.
Cum a fost piața de artă românească pregătită în 2023 pentru lansarea RAD Art Fair și prin ce se deosebea acel moment de precedentele încercări de a înființa o astfel de manifestare artistică?
Potrivit Andreei Stănculeanu, Sector 1, lansarea acestui proiect a fost o necesitate stringentă pentru piață, care se afla într-o perioadă de maturizare a ecosistemului artistic.
Cred că piața era nu doar pregătită, ci avea nevoie de un astfel de format.
În fapt, inițiativa RAD a reprezentat un test al relevanței scenei de artă contemporană din România. Rezultatele au fost mai mult decât satisfăcătoare, demonstrând o reacție promptă din partea comunității. Galerii, colecționari, instituții – toți au perceput rapid importanța momentului. A rezultat o energie colectivă care a accelerat considerabil procesul de evoluție.
La Galeria Jecza, Andrei Jecza își exprimă convingerea că lansarea unui târg de artă contemporană de înaltă calitate, inițiat de cele mai prestigioase galerii de artă românești, reprezintă un factor cheie de încredere și credibilitate. Acest târg reunește practic toate galeriile care participă activ la târgurile internaționale de artă de top. În acest context, RAD se remarcă prin aceea că aduce împreună atât galeriile consacrate, cât și noile entități apărute recent în peisajul artistic românesc. Procesul de selecție a galeriilor, artiștilor, precum și programele curatoriale și evenimentele conexe, toate acestea reflectă un nivel ridicat de profesionalism și colaborare.
Anul de debut a fost un moment potrivit… vorbim de o piață de artă care încet-încet începe să demonstreze o anumită maturitate, lucru reflectat atât de vânzări, cât și de numărul din ce în ce mai mare de „curioși”
. Potrivit spuselor sale, RAD constituie o etapă esențială în maturizarea pieței de artă, iar Bucureștiul începe să se impună ca una dintre cele mai atractive capitale din regiune, din perspectiva artistică.
În anul 2023, o anumită excitabilitate și interes au favorizat continuitatea activității RAD, un inițiator de tendințe pe piață. Matei Câlția, de la GALERIA POSIBILĂ, subliniază că acest fenomen a fost posibil datorită prezenței constante a galeriilor de artă contemporană pe scena locală și internațională de peste 20 de ani.
Condițiile necesare pentru o piață a artei contemporane nu erau îndeplinite anterior, Robert Băjenaru de la SOLO Project Space consideră că acest lucru se datorează lipsei unei generații dedicate. Însă, odată cu apariția unor galerii profesionale, a unor artiști talentați și a unei noi generații de colecționari, au apărut premisele pentru o schimbare.
Existau deja galerii profesioniste, artiști foarte buni și o generație de colecționari care începea să apară. Diferența a fost că, de data asta, câțiva oameni au decis să construiască împreună
, a afirmat el, subliniind importanța colaborării în dezvoltarea scenei de artă contemporană. Această evoluție a fost posibilă datorită eforturilor conjugate ale unor persoane care au dorit să contribuie la dezvoltarea acestui sector.
Suzana Vasilescu, de la Suprainfinit Gallery, consideră că, deși scena artistică era deja destul de dezvoltată, piața în sine nu era complet pregătită. În ultimii zece ani, expozițiile de artă românească au devenit o prezență stabilă în cadrul muzeelor și bienalelor internaționale, fapt care a ajutat la consolidarea poziției galeriilor locale pe scena artistică globală. O schimbare semnificativă în comparație cu perioadele anterioare este aceea că proiectul RAD a demarat într-un moment oportun, când exista deja o infrastructură artistică funcțională. În loc de a încerca să creeze o nouă scenă artistică, târgul RAD a oferit o platformă de vizibilitate pentru artiștii și galeriile existente. De asemenea, implicarea activă a mai multor galeriști în cofondarea acestui proiect a fost un factor esențial pentru ceea ce reprezintă astăzi RAD.
Ce anume a reprezentat ingredientul cheie care a asigurat succesul RAD Art Fair? Care au fost factorii decisivi care au deosebit această inițiativă de altele anterioare?
Matei Câlția de la Galeria Posibilă subliniază că succesul depinde de o echipă numeroasă cu personalități lipsite de orgoliu.
Funcționarea SOLO Project Space a lui Robert Băjenaru se bazează pe un ingredient cheie: colaborarea. În societatea românească, inclusiv în domeniul artistic, o problemă frecventă este tendința de a crea mici fiefuri individuale. Succesul RAD poate fi atribuit înțelegerii mai multor galerii că o piață nu se poate dezvolta izolat. O scenă artistică capătă relevanță atunci când începe să adopte o abordare colectivă.
Înființarea RAD a reprezentat prima experiență de colaborare clară și unitară între galerii importante de pe piață, care au fost protagoniști în crearea, dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectului. Ulterior, majoritatea entităților din ecosistem au aderat la inițiativă, fiind atrase de rezultatele obținute de galerii.
Prima ediție a fost organizată în aproximativ două luni.
În acest context, nu a existat timp pentru discuții prelungite sau pentru evaluarea compatibilităților. S-a impus o abordare pragmatică, focalizată pe soluții și implementare. Paradoxal, tocmai această viteză a procesului a contribuit la succesul RAD.
Înainte de a lansa RAD, Daniela Pălimariu, Sandwich a testat deja acest model complex de colaborare între multiple galerii de artă și a concluzionat că, deși dificil, acesta are potențialul de a avansa scena artistică. Experiența acumulată a fost esențială pentru a înțelege beneficiile și punctele forte ale fiecărui participant. De exemplu, la Timișoara, a organizat evenimentul Video.Radio.Live, care a reunit șase galerii de artă. De asemenea, a inițiat proiectul Doi Joi, care a implicat majoritatea galeriilor din București, și a coordonat simpozioane și expoziții în mai multe locații simultan. Această pregătire a facilitat înțelegerea capacităților individuale și a avantajelor colaborării.
Cu această energie și o abordare nouă a ideii de colaborare, Catinca ne-a provocat să vedem lucrurile, la rândul nostru, într-o notă nu doar mai optimistă, ci și mai curajoasă
. Împreună, au luat niște riscuri care acum dau rezultate.
Potrivit Suzanei Vasilescu de la Suprainfinit Gallery, esența succesului poate fi atribuită faptului că RAD a luat naștere din interiorul comunității artistice. Proiectul nu a fost conceput strict din perspectiva cererii pe piață, ci a căutat să găsească un echilibru între latura comercială și cea culturală. Prin urmare, programul expozițional, dezbaterile publice și parteneriatele instituționale au avut aceeași importanță ca și spațiile expoziționale ale galeriilor. În acest sens, RAD poate fi considerat mai degrabă un ecosistem artistic decât o simplă expoziție.
Cred că secretul a stat în faptul că RAD a fost gândit din interiorul scenei artistice. Nu a fost un proiect conceput exclusiv în termeni de piață, ci unul care a încercat să echilibreze dimensiunea comercială cu cea culturală. De aceea programul curatorial, discuțiile publice sau colaborările instituționale au fost la fel de importante ca standurile galeriilor. Într-un fel, RAD a fost conceput mai degrabă ca un ecosistem decât ca un simplu târg.
Inițiativa prezentată de Andrei Jecza, Galeria Jecza se bazează pe ideea că locul devine cu adevărat special prin oamenii care îl frecventeze. Acest proiect are o importanță deosebită, deoarece unul dintre obiectivele sale principale este facilitarea accesului la arta contemporană pentru un public mai larg și transparența în ceea ce privește colecționarea de artă. După cum afirmă Andrei Jecza,
The secret sauce
se referă la echipa care organizează un eveniment ce reunește scena artistică românească într-un singur loc, și anume la București, pentru câteva zile în fiecare an.
În urma a trei ani de existență a RAD Art Fair, se observă transformări semnificative în scena artistică și în piața de artă din România. Impactul acestui eveniment a fost unul dintre subiectele de interes, fiind elucidate posibilele repercusiuni ale acestuia. RAD Art Fair a marcat o perioadă de trei ani de evoluție pentru scena de artă contemporană românească. Există o întrebare pertinentă: a avut loc un efect RAD, din punctul vostru de vedere?
În opinia Suzanei Vasilescu de la Suprainfinit Gallery, repercusiunea cea mai evidentă se manifestă prin focalizarea energiei în jurul evenimentului târgului. An de an, un număr în creștere de galerii, instituții și colecționari optează să participe la eveniment în București, generând astfel un moment de maximă intensitate pentru scena artistică locală. Atunci când se vorbește despre un așa-numit „efect RAD”, acesta ar putea fi caracterizat printr-o formă de încredere colectivă, și anume: convingerea că scena de artă din România are capacitatea de a funcționa la nivel internațional, fără a fi îngrădit de complexe.
Potrivit lui Matei Câlția de la GALERIA POSIBILĂ, dezvoltarea scenei de artă are un ritm care nu a cunoscut transformări majore, însă organizarea târgului are un efect pozitiv, acordând o mai mare încredere comunității locale și reunind profesioniștii, ceea ce are o contribuție semnificativă la creșterea transparenței din punct de vedere etic și financiar.
Ritmul în care evoluează scena de artă nu s-a schimbat radical, dar totuși prezența târgului dă mai multă încredere scenei locale și coagulează profesioniștii contribuind esențial la transparență etică și economică.
La GALERIA POSIBILĂ, Matei Câlția remarcă faptul că, deși scena de artă se dezvoltă într-un ritm ce nu a înregistrat modificări substanțiale, evenimentul târgului are o influență pozitivă majoră, sporind încrederea mediului local și aducând laolaltă profesioniști, ceea ce conduce la o creștere a transparenței atât din punct de vedere etic, cât și din cel financiar, după cum afirmă:
Ritmul în care evoluează scena de artă nu s-a schimbat radical, dar totuși prezența târgului dă mai multă încredere scenei locale și coagulează profesioniștii contribuind esențial la transparență etică și economică.
Potrivit Andreei Stănculeanu, Sector 1, organizația RAD a jucat un rol esențial în promovarea artei contemporane pe piața românească. Tocmai din acest motiv, la începutul lui 2023, toți membrii echipei au lăsat deoparte orice alte planuri și s-au concentrat asupra acestui proiect.
RAD funcționează ca o reînnoire anuală a interesului
pentru artă, moment în care scena artistică, piața și publicul se reunesc în jurul aceleiași pasiuni. Pentru ca piața de artă să devină sustenabilă, este nevoie de o masa critică alcătuită din cumpărători, colecționari și public. RAD reprezintă o parte esențială a acestei construcții și se crede că obiectivul de a atinge echilibrul financiar prin resursele pieței locale este acum mai aproape decât era în urmă cu câțiva ani.
La Galeria Jecza, condusă de Andrei Jecza, se recunoaște o influență clară a „efectului RAD”. Pentru această galerie, înființată în 2011 la Timișoara, colecționarii din București au reprezentat dintotdeauna un segment extrem de valoros. 2021 a fost anul în care s-a început serios să se ia în considerare deschiderea unei a doua locații. Deși s-a ezitat mult timp în privința marilor centre europene, în 2025 a fost inaugurată o a doua galerie tot în București, prima expoziție fiind semnată de Marius Bercea, iar în cursul acestui an urmează să fie deschisă încă o galerie în București, pe strada Grigore Gafencu, sub numele Jecza & Olaru.
Fiecare dintre noi contribuie la acest „RAD effect”, prin fiecare spațiu și acțiune pe care le realizăm întărim scena locală și importanța Bucureștiului în regiune.
La SOLO Project Space, Robert Băjenaru a remarcat că fenomenul RAD are un impact evident, manifestat printr-o creștere a încrederii în scena artistică locală. Acest efect se traduce printr-o vizibilitate sporită pentru artiști și o curiozitate accentuată în rândul colecționarilor. Potrivit acestuia, RAD nu a fost inițiatorul scenei de artă contemporană, ci mai degrabă un factor care a intervenit la un moment oportun. După cum afirmă Robert Băjenaru, uneori ceea ce este necesar pentru ca lucrurile să devină vizibile este un context adecvat.
În anul 2022, demersul inițial de a organiza o expoziție de artă a fost întâmpinat cu scepticism din partea galeriilor, care au afirmat că piața de artă din România este inexistentă, ceea ce ar fi dus la pierderi financiare pentru toți cei implicați. Astăzi, în 2026, această percepție s-a schimbat radical. Catinca Tabacaru, Galeria Catinca Tabacaru, considera că este esențial să atragă un public mai larg și mai puțin specializat, care să aibă dorința de a descoperi lumea artei.
Artiștii au nevoie de susținători. Galeriile au nevoie de colecționari. Expozițiile au nevoie de vizitatori și de dialog. Iar participarea la artă face o societate mai matură, mai elegantă, mai pașnică.
Această viziune reflectă schimbările survenite în scena artistică românească.
La evenimente, expoziții și în scenă, Daniela Pălimariu, Sandwich resimte o bucurie sporită. Lumea a devenit mai conștientă de necesitatea de a se înconjura de artă, de a participa activ la ea și de a o integra în viața cotidiană. Reale fiind considerate din ce în ce mai necesare într-o lume în schimbare, odată cu deschiderea unor noi spații – galerii, fundații, spații temporare sau non-profit – fiecare își consolidează poziția de creator artistic. În acest moment, după ce împlinim 10 ani, considerăm că avem o imagine de ansamblu clară, care ne confirmă că totul se dezvoltă corespunzător în jurul nostru. De fiecare dată când un proiect, o galerie sau un artist din comunitatea noastră are succes, simțim că avem toți de câștigat;
În cazul unei reveniri la debutul din 2023, s-ar modifica oare abordarea inițială ?
Este o sursă de mândrie pentru noi că am jucat un rol în crearea acestui eveniment de artă. Andrei Jecza de la Galeria Jecza a declarat că regretă doar că nu a fost inițiat mai devreme, în 2021 sau 2022.
Suntem foarte mândri că am cofondat acest târg și, dacă ar fi să avem un regret, ar fi de ce nu am început din 2022 sau 2021. 🙂
Matei Câlția, GALERIA POSIBILĂ:
Privind retrospectiv, se pare că experiența inițială a fost esențială pentru conturarea proiectului.
Probabil, dacă am reveni la prima ediție cu ceea ce știm acum, nu am putea să o mai facem
.
Energiile acestui proiect au fost consolidate și canalizate în mare parte tocmai de emoțiile acelui moment, care încă persistă și azi.
Într-o reflectare asupra începutului său, Daniela Pălimariu, cunoscută pentru proiectul Sandwich, remarca faptul că debutul a constituit un efort imens, o adevărată cursă contra timpului care a lăsat o amprentă unică. Această experiență, deși a fost extrem de dinamizantă și a necesitat mobilizarea tuturor resurselor pentru îndeplinirea unei sarcini considerate imposibil de realizat la acea vreme, nu este una pe care și-ar dori să o retrăiască. În prezent, ea manifestă satisfacție față de evoluția sa și apreciază decizia de a iniția proiectul la momentul oportun, considerând că acest timing a fost crucial pentru succesul său.
Energia noastră este direcționată către viitor, spre Robert Băjenaru de la SOLO Project Space, care afirmă că nu este interesat în modificarea evenimentelor istorice. Acesta consideră că este o risipă de timp să se încerce schimbarea trecutului. În schimb, el alege să se concentreze asupra dezvoltării viitoare. Potrivit lui, trecutul poate servi drept referință utilă, însă eforturile noastre ar trebui să se îndrepte către progres, și nu către rectificarea a ceea ce a fost deja realizat.
În urma unei analize retrospective, Andreea Stănculeanu, Sector 1, consideră că presiunea și creativitatea spontană din 2023 au conferit autenticitate proiectului RAD. Aceasta menționează că ar fi trebuit să documenteze mai amănunțit procesul intern, atât pentru a păstra amintirea comunității, cât și ca o resursă pentru ceea ce a urmat. 60 de zile au fost perioada în care ceva a fost construit de la zero, ceea ce reprezintă o valoare imensă. În ceea ce privește ediția inițială, Andreea Stănculeanu crede că defectele acesteia au contribuit la farmecul și credibilitatea sa.
În urma unei retrospective, Suzana Vasilescu de la Suprainfinit Gallery a remarcat că ediția inaugurală a reușit să atingă un echilibru perfect între entuziasm și spirit de asumare, sinergia dintre galerii jucând un rol esențial. Orice astfel de proiect se construiește pe încredere, și anume încrederea acordată artiștilor, galeriilor și publicului.
Orice proiect de acest tip începe cu un act de încredere: în artiști, în galerii, în public.
Seria de articole dedicate scenei de artă contemporană din România continuă, fiind susținută de Banca Transilvania în parteneriat cu RAD. Inițiativa își propune să evidențieze diverse aspecte ale artei moderne în spațiul românesc.
COMENTARII / 0