Schengen sub presiune: crizele și migrația pun spațiul la test

Luni, Comisia Europeană a dat publicității raportul său de evaluare numărul cinci cu privire la situația din spațiul Schengen, din care rezultă că această zonă a libertății de mișcare rămâne robustă și capabilă să facă față provocărilor viitoare, grație acțiunilor conjugate întreprinse atât la nivel european, cât și în plan național, se menționează într-un comunicat emis de către Executivul UE.

Raportul din 2026 privind starea spațiului Schengen scoate în evidență progrese considerabile înregistrate în ultimul an, care includ consolidarea protecției frontierelor externe. În anul 2025, numărul trecerilor ilegale ale frontierei a scăzut cu 26% față de anul 2024. În plus, acțiunile comune au dus la o creștere a eficienței returnărilor persoanelor fără drept de ședere în UE, cu o rată de 28% în 2025, fiind cea mai mare din ultimii 10 ani, potrivit raportului.

aprilie 2026 a marcat lansarea completă a Sistemului de înregistrare a intrărilor și ieșirilor (EES), un pas crucial în consolidarea protecției frontierelor externe și digitalizarea spațiului Schengen. În doar șase luni de funcționare, statele membre au procesat 66 de milioane de înregistrări de intrări și ieșiri, în timp ce 32.000 de persoane fără drept de intrare în UE au fost refuzate la frontieră. Anterior, în ianuarie 2026, Comisia Europeană a adoptat prima strategie a Uniunii Europene în domeniul vizei.

Citește șiUE nu mai poate nega declinul lui Friedrich Merz. Cum arată cel mai pesimist scenariu pentru Bruxelles (Politico)

Deși raportul prezintă anumite progrese, Uniunea Europeană și statele membre Schengen sunt încă obligate să acorde atenție unor probleme majore care necesită soluții comune. În situația geopolitică curentă, se subliniază importanța unei abordări colective consolidate pentru a asigura siguranța, unitatea și reziliența spațiului Schengen.

Nu sunt declarații directe

Se consideră că este esențial ca UE și statele Schengen să acționeze împreună pentru menținerea caracteristicilor spațiului Schengen.

Pentru următorul ciclu Schengen, care acoperă perioada 2026-2027, eforturile vor fi concentrate pe consolidarea progreselor înregistrate până în prezent.
Obiectivele cheie includ soluționarea deficiențelor existente și creșterea capacității de a răspunde eficient provocărilor curente și viitoare.
Se va pune accent pe consolidarea realizărilor, abordarea lacunelor rămase și îmbunătățirea gradului de pregătire.

Obiectivele Uniunii Europene pentru perioada 2026-2027 în ceea ce privește spațiul Schengen au fost elucidate. Schengen va continua să fie o prioritate pentru UE în următorii ani. Viitorul acestui spațiu comunitar va fi influențat de noile strategii ale Comisiei Europene. Care sunt aceste strategii și cum vor fi ele implementate rămâne de văzut.

Consolidarea aspectului extern al zonei Schengen va fi realizată, printre altele, prin viitoarea propunere de modificare a Codului de vize, care se va concentra pe consolidarea elementelor de securitate ale politicii comunitare de acordare a vizelor.
Dezvoltarea unor parteneriate strategice cu anumite țări va constitui, de asemenea, o prioritate, obiectivul fiind atragerea de talente capabile să contribuie la inovare și să crească competitivitatea UE la scară globală.

Consolidarea frontierelor externe reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea securității spațiului Schengen, iar acest obiectiv poate fi atins prin digitalizarea procedurilor, care va fi completată de implementarea sistemului de intrare/ieșire și de lansarea ETIAS, un nou sistem de autorizație pentru călătorii scutiți de vize.

– nicio declarație directă

În continuare, acest demers va fi susținut prin implementarea eficientă a Regulamentului privind procedura de screening și prin consolidarea planificării pentru situații de urgență în conformitate cu prevederile Pactului privind migrația și azilul.

Consolidarea capacităților de returnare este esențială pentru statele Schengen, care ar trebui să continue să-și dezvolte instrumentele operaționale de sprijinire a returnărilor, concomitent cu utilizarea sprijinului oferit de Frontex. În plus, o implementare eficientă a noii proceduri de returnare la frontieră – un element cheie al Pactului privind migrația și azilul – va contribui și mai mult la consolidarea sistemului de returnare al UE.

În plus, 2026 va marca introducerea unei propuneri legislative de către Comisie, care vizează digitalizarea procesului de returnare, cu scopul de a implementa sisteme digitale eficiente pentru gestionarea cazurilor în acest domeniu.
Automatizarea și simplificarea proceselor vor avea ca rezultat o reducere semnificativă a sarcinii administrative pentru autoritățile naționale.

Îmbunătățirea mecanismelor de colaborare în domeniul securității interne se realizează prin dialog structurat permanent între coordonatorul Schengen și toate statele membre implicate sau afectate de verificările la frontierele interne, cu scopul de a elimina progresiv controalele.

Consolidarea guvernanței Schengen va fi realizată prin alocări financiare strategice în cadrul viitorului cadru financiar multianual și prin dezbateri mai structurate, adaptate fiecărei țări în parte.
În cadrul Uniunii Europene, eforturile vor continua pentru definitivarea procesului de aderare a Ciprului la spațiul Schengen, implementarea completă a reglementărilor Schengen referitoare la securitatea internă în Irlanda și aprofundarea colaborării cu statele aflate în procesul de aderare.

Libera circulație în cadrul Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai concrete și valoroase creații ale Uniunii Europene, oferind posibilitatea a peste 450 de milioane de cetățeni europeni să se deplaseze, să exercite activități profesionale, să urmeze studii și să se stabilească fără restricții, promovând astfel schimburile comerciale, dezvoltarea turismului și fluidizarea traficului de bunuri esențiale pentru economia europeană, concomitent cu o cooperare strânsă pentru protecția frontierelor externe ale Uniunii.