În urma protestelor din 11 iulie 2021, Denys Hernández Ramírez, reținut ca prizonier politic în Cuba, a relatat în scrisoare că suferă torturi și amenințări cu moartea în închisoarea Guanajay, potrivit informațiilor primite de portalul Infobae de la organizația Prisoners Defenders.
Fiți atenți, conținutul poate provoca reacții emoționale!
Un detenat politic din Cuba, Denys Hernández Ramírez, a transmis organizației Prisoners Defenders o corespondență în care a detaliat cinci ani de torturi și amenințări de moarte în închisorile cubaneze.
Citește șiCoreea de Sud susține că Phenianul ar fi lansat o rachetă balistică în direcția mării din largul coastei estice
În 2022, Hernández Ramírez a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru implicarea sa non-violentă în protestele din San Antonio de los Baños din 11 iulie 2021. În scrisoarea sa de mână, datată 19 octombrie 2026, el a descris abuzurile la care a fost supus.
Mi-a spus că în închisoare mă așteaptă un deținut care mă va înjunghia dacă el îi va da ordinul
Hernández Ramírez a precizat.
Agentul Siguranței de Stat i-ar fi propus eliberarea în schimbul faptului că devine informator.
Refuzul său a determinat apariția unor amenințări suplimentare și a promisiuni de violență fizică în cazul în care abuzurile din închisoare ar fi fost făcute publice.
Președintele organizației Prisoners Defenders, Javier Larrondo, a confirmat primirea scrisorii și a descris situația lui Hernández Ramírez ca fiind „o urgență”.
„Până când vom accepta ca cererea de libertate în Cuba să fie plătită cu închisoarea? Până când vom tolera amenințările cu moartea din partea regimului cubanez fără a cere răspundere?”
a afirmat Larrondo, solicitând intervenția comunității internaționale și a Bisericii Catolice, care a facilitat eliberările condiționate în ianuarie 2025.
Denys Hernández Ramírez a fost arestat în data de 19 iulie 2021, exact 8 zile după ce a participat la protestele din 11J.
Utilizând un difuzor mobil, el a redat melodii precum „Patria y Vida” și alte mesaje anti-regim, fără a recurge la violență, potrivit analizei juridice realizate de Prisoners Defenders.
Tribunalul Municipal Popular din San Antonio de los Baños, în martie 2022, a dispus o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru acuzațiile de „ultraj” și „tulburarea ordinii publice”.
Hernández Ramírez a scris:
„A fost un proces simulat, cu martori mincinoși și un sistem de justiție manipulat de Siguranța Statului”
Prisoners Defenders a identificat 6 încălcări majore ale dreptului la un proces corect în cazul său, inclusiv lipsa avocaților independenți și măsuri preventive fără o hotărâre judecătorească.
După arestare, Hernández Ramírez a fost alocat într-o cameră de 2×3 metri, împreună cu 7 deținuți suplimentari, deși spațiul fusese proiectat pentru 4 persoane.
El a spus că „Foamea, setea, lipsa de oxigen și igienă au dus la scabie și alte probleme de sănătate”.
La data de 30 iulie 2021, a fost mutat în închisoarea Guanajay, unde persecuțiile și abuzurile au continuat.
Pe data de 13 noiembrie 2021, Hernández Ramírez și încă 15 deținuți politici au declanșat o grevă de foame.
Aceasta a marcat prima experiență de tortură fizică.
Am fost bătuți în mod brutal
a scris el.
Printre autorii acțiunii se numără ofițeri, printre care locotenent-colonelul Juan Ramón Castillo Sánchez, potrivit prizonierului, a fost ulterior promovat.
În anul 2022, Hernández Ramírez a decis să nu se alăture unei festivități pregătite pentru aniversarea lui Fidel Castro, alături de un alt deținut politic, Víctor Alejandro Painceira Rodríguez.
Ca pedeapsă, cei doi au fost legați la mâini și picioare, forțați să participe la o întrunire publică și, ulterior, trimiși în izolare într-o celulă, fără hrană și apă.
În data de 11 iulie 2023, în cadrul celui de-al doilea sărbătorire a mișcării 11J, Hernández Ramírez a luat parte la o nouă manifestare de tip grevă a foamei.
Sanctiunea a fost aplicată fără întârziere: în decurs de peste o lună a rămas închis într-o celulă întunecată, lipsită de aer liber, televiziune și de o alimentație adecvată.
În conformitate cu normelor internaționale, menținerea izolației pentru o perioadă mai mare de 15 zile nu este permisă.
În luna ianuarie a anului 2025, după o mediere susținută de Vatican, Hernández Ramírez a obținut eliberare condiționată, însă a rămas sub supraveghere riguroasă.
În martie 2025, alături de Rosa Janis Millo Espinosa, a depus o plângere, susținând că regimul îl forțează să lucreze sub condiții precare și să primească doar un salariu minim.
doi au decis să doneze veniturile către femeilor însărcinate din localitatea lor.
Chiar și pe rețelele sociale, Hernández Ramírez a suferit amenințări continue de rearestare dacă ar critica regimul.
martie 2026, a fost din nou arestat de autorități, fiind acuzat că continuă să difuzeze mesaje împotriva
„procesului revoluționar”
.
Chiar și cu propunerea de a acționa ca informator pentru a-și recupera libertatea, el a respins oferta, confruntându-se în același timp cu noi amenințări.
Dacă dezvălui abuzurile din închisoare, vei primi o bătaie pe care nu o vei uita niciodată”, i-a spus un agent al Siguranței de Stat.
Conform organizației Prisoners Defenders, condițiile în care se află Hernández Ramírez ilustrează o scădere generală a situației din Cuba.
În perioada de la octombrie 2025 până la septembrie 2026, instituția a adăugat 318 de noi detenți politici, ceea ce a crescut cifra totală la 1.351, dintre aceștia 152 fiind femei și 40 fiind minori la momentul arestării.
Mai mult, din grupul respectiv, 476 de persoane se confruntă cu afecțiuni și nu beneficiază de îngrijiri medicale corespunzătoare.
„Regimul cubanez are responsabilitatea să protejeze viața și integritatea prizonierilor politici”
a subliniat Javier Larrondo.
Prisoners Defenders solicită eliberarea promptă a lui Denys Hernández Ramírez, o investigație independentă și anularea condamnării sale.
Prizonierul își finalizează corespondența cu o proclamație de rezistență:
„Dar aici voi rămâne ferm în convingerile mele, gata să-mi apăr drepturile și libertatea”
COMENTARII / 0