
Dezbaterea despre statutul planetar al lui Pluto a fost reaprinsă de Jared Isaacman, un miliardar din industria spațială și administrator al NASA, potrivit Mediafax. Această controversă a durat timp de 20 de ani, adică mai mult decât o cincime din perioada care a trecut de când Pluto a fost descoperit.
La data de 18 februarie 1930, un astronom denumit Clyde W. Tombaugh, născut în statul Kansas, a realizat o descoperire semnificativă la Observatorul Lowell situat în Flagstaff, Arizona, după cum relatează IFL Science.
Articolul continuă după această întrerupere.
Citește șiAcademia de Științe din Kiev, lovită de drone rusești. Supraviețuitorii au sărit pe geamurile clădirii în flăcări
Obiectele transneptuniene reprezintă o categorie de corpuri cerești care se deplasează pe orbite situate dincolo de planeta Neptun. În acest context, Pluto are o traiectorie unică, deoarece nu respectă în permanență această condiție.
În primii ani ai noului mileniu, 2005 fiind un reper important, identificarea altor obiecte transneptuniene de mari dimensiuni a stârnit o dezbatere privind potențiala extindere a categoriei planetare. O întrebare a apărut: ar trebui Sedna să fie considerată o planetă? Și Haumea ar putea fi inclusă în această categorie? Dimensiunile lor mai mici în comparație cu Pluto au dus la excluderea lor. Ulterior, astronomii Mike Brown, Chad Trujillo și David Rabinowitz au făcut descoperirea lui Eris la 5 ianuarie 2005.
Eris are o dimensiune puțin mai redusă comparativ cu Pluto, însă masa acesteia este mai mare. În acea perioadă, caracteristicile sale păreau superioare din toate punctele de vedere. În condițiile în care Pluto era considerată o planetă, același statut trebuia să fie atribuit și lui Eris.
Uniunea Astronomică Internațională (IAU), organismul internațional de referință pentru atribuirea de nume corpurilor cerești și stabilirea conceptelor astronomice, a fost înființat în 1919 și a stabilit o nouă clasificare a planetelor în 2006. În urma acestei decizii, Pluto, Eris și alte corpuri cerești au fost redefinite ca fiind planete pitice.
La douăzeci de ani de la dezbaterea inițială, există încă persoane în Statele Unite care refuză să accepte schimbarea de statut.
Isaacman a exprimat susținere totală pentru inițiativa președintelui Trump de a reînscrie Pluto în rândul corpurilor cerești de seamă, într-o declarație recentă acordată publicației The Daily Mail.
„Îl susțin 100% pe președintele Trump în demersul său de a face Pluto din nou măreț”
Reconsiderarea statutului de planetă al lui Pluto a fost solicitată de către Șeful NASA în urma unor argumente legate de originea și importanța astronomică a acestui corp ceresc.
„Cred că le datorăm tuturor celor din Kansas și tuturor contribuțiilor lor extraordinare la astronomie și aerospațială să redăm în mod legitim acea descoperire statutul de planetă”
Donald Trump a fost subiectul unei relații agitate cu Isaacman, potrivit unor surse.
Inițial, el a figurat pe lista scurtă pentru postul de administrator al NASA, însă candidatura sa a fost ulterior respinsă în urma dezacordului public dintre Trump și Elon Musk anul trecut, întrucât Isaacman era perceput ca fiind apropiat de Musk.
În urma unei noi propuneri, înaintate în luna noiembrie, respectiva persoană a reușit de această dată să obțină postul în cauză.
De la începutul mandatului său, Isaacman a militat în favoarea lui Trump. În cadrul unei recente întâlniri cu presa, dedicată analizei modificărilor aduse Programului Artemis, Isaacman a accentuat sprijinul acordat de administrația Trump agenției NASA – o declarație ce pare să contrazică eforturile administrației de a impune reduceri drastice bugetului agenției spațiale anul trecut, care ar fi putut duce la anularea numeroase misiuni, dar care au fost blocate de Congres.
În ciuda aparențelor, există o altă persoană care crede că Trump are autoritatea de a schimba clasificarea obiectelor din spațiu.
Această persoană nu este Isaacman, însă are o opinie similară cu a sa.
William Shatner a încercat să-l atragă pe Elon Musk într-o inițiativă, în anul precedent, printr-o postare pe Twitter.
„Ar trebui să-l rugăm pe Elon să-l convingă pe președinte să semneze unul dintre acele decrete executive pentru a face din Pluto o planetă din nou”
,
a propus el, la care Musk a ripostat că ar fi de acord cu această idee, exprimându-și sprijinul pentru demers.
Într-o încercare de a schimba statutul unui corp ceresc, unii reprezentanți republicani ai Congresului au adresat o solicitare președintelui Trump în legătură cu reevaluarea statutului planetei Pluto.
„facă din Pluto o planetă din nou”
a devenit astfel o petiție vehiculată la nivel legislativ.
Președintele Statelor Unite nu posedă competența necesară pentru a decreta statutul planetar al lui Pluto.
Înainte de a-și schimba statutul, Pluto a fost unul dintre primele corpuri cerești cărora li s-a acordat eticheta de planetă.
Nu este nici măcar primul obiect ceresc care a fost numit planetă înainte ca „statutul” său să fie schimbat
potrivit unor declarații recente.
În 1801, vestea descoperirii lui Ceres, cel mai mare obiect din Centura de Asteroizi, a izbucnit ca și cum ar fi fost vorba despre o nouă planetă nou descoperită. Însă, imediat ce Pallas, al treilea asteroid ca mărime din Sistemul Solar, a fost găsit la un an distanță, pe o traiectorie asemănătoare, a izbucnit o dezbatere aprinsă cu privire la statutul lui Ceres ca planetă.
Decenii întregi s-au purtat dezbateri pe această temă. Anii 1950 au marcat momentul în care asteroizii au încetat să mai fie considerați planete. În 2006, Ceres a primit statutul de planetă pitică, pe când Pallas este văzută ca o rămășiță de protoplanetă.
Uniunea Astronomică Internațională a stabilit o nouă definiție a conceptului de planetă în anul 2006, în scopul de a distinge planetele de multitudinea de obiecte descoperite în Centura Kuiper. Deși această definiție este considerată de unii ca fiind incompletă și există sugestii pentru perfecționarea ei, ea este deseori subiectul unor interpretări eronate. Potrivit IAU, pentru a fi considerat o planetă, un corp ceresc trebuie să îndeplinească anumite condiții, și anume:
Pluto îndeplinește trei condiții pentru a fi considerată o planetă:
- se deplasează pe o traiectorie eliptică în jurul Soarelui
- prezintă o masă suficient de mare pentru a avea o formă aproximativ sferică, datorită echilibrului hidrostatic
- a eliminat orice obiect similar din regiunea învecinată a spațiului, de-a lungul orbitei sale
- are o masă suficientă pentru a atinge echilibrul hidrostatic (o formă aproape rotundă)
- și-a „curățat vecinătatea” din jurul orbitei sale
Pluto nu satisface a treia condiție necesară. Clarificarea vecinătății înseamnă că un anumit obiect ceresc reprezintă forța gravitațională dominantă pe orbita sa. Acest concept este adesea interpretat greșit, ca și cum ar însemna că un anumit corp ceresc este singur pe orbita sa și că toate celelalte obiecte au fost eliminate, însă nu acesta este sensul. Această idee este adesea invocată în dezbaterea despre statutul lui Pluto.
Declarațiile recente ale fostului șef al NASA sub președinția lui Trump, Jim Bridenstine, au readus în discuție statutul planetei. În 2019, el a afirmat:
„Unii oameni au susținut că, pentru a fi o planetă, trebuie să-ți eliberezi orbita în jurul Soarelui. Ceea ce știm acum este că, dacă aceasta este definiția pe care o vom folosi, ai putea submina cu adevărat toate planetele”
Aceste cuvinte au fost rostite într-un context care pune sub semnul întrebării clasificarea corpurilor cerești.
Pluto nu are statutul de a fi principalul corp ceresc cu influență gravitațională în orbita sa, datorită intersecției cu Neptun.
Lunile mari și sferice care orbitează în jurul Soarelui alături de planetele lor nu intră în această categorie.
Motivul este acela că dimensiunea și masa sunt determinante pentru acest statut.
Nu este cel mai mare corp gravitațional din orbita sa
, fiindcă traiectoria sa se intersectează cu cea a lui Neptun.
Astfel, aceste caracteristici o fac să nu fie considerată un corp ceresc dominant în spațiul său orbital.
COMENTARII / 0