Senatul schimbă regulile: acțiune penală de urgență în caz de abandon familial

Luni, Senatul a adoptat în mod tacit un proiect de lege care are ca efect înlăturarea cerinței de a se depune o plângere inițială în situațiile de abandon familial, permițând astfel demararea automată a acțiunii penale.
Prin această decizie, se abrogă dispozițiile articolului 378 alineatul (3) din Codul penal, care până acum impunea această procedură prealabilă.

Procesul de adoptare a fost facilitat prin procedura de adoptare tacită, care a fost prezentată în ședința plenară de către Mihai Coteț, vicepreședintele Senatului, având și rolul de președinte al ședinței.
Perioada de dezbatere și votare a acestei inițiative a expirat la data de 19 martie.

Schimbarea regulamentară propusă de un grup de parlamentari PNL majoritari are drept scop să dea posibilitatea acțiunii penale să fie inițiată de către autoritățile competente în mod automat, fără o sesizare prealabilă.

Citește șiCorupție, minciuni și proteste: povestea tragediei care a declanșat prăbușirea politică a regimului Vucici în Serbia

Potrivit inițiatorilor

acestei modificări legislative, aceasta va permite ca acțiunea penală să fie pusă în mișcare din oficiu.

O schimbare semnificativă în ceea ce privește abordarea cazurilor de abandon familial este adusă prin proiectul care prevede ca acțiunea penală să fie inițiată automat.
Această modificare are drept scop consolidarea protecției acordate celor care au dreptul la întreținere, astfel cum se menționează în documentul de prezentare a proiectului, unde se subliniază că acest demers va oferi o protecție reală, efectivă și predictibilă pentru persoanele îndreptățite la întreținere.

„Prin această abrogare, acţiunea penală se va pune în mişcare din oficiu, asigurând o protecţie reală, efectivă şi predictibilă a persoanelor îndreptăţite la întreţinere”

Severele repercusiuni ale abandonului de familie asupra celor mai vulnerabili membri ai societății, adică copiii și părinții care îi îngrijesc, au determinat inițiatorii să considere această situație ca fiind o formă gravă de violență economică.

Una dintre cele mai îngrijorătoare forme de abuz financiar este reprezentată de abandonul familial, în special atunci când se manifestă prin neplata intenționată a pensiei de întreținere stabilită prin hotărâre judecătorească sau act notarial, având consecințe directe și profunde asupra minorilor și a părintelui care are grijă de ei, de obicei mama.
Documentul subliniază că, deși Codul penal consideră această faptă o infracțiune, protecția penală efectivă este grav afectată de necesitatea unei plângeri prealabile într-un termen foarte scurt, dificil de respectat în situațiile de familie.
În acest context, se arată că

„Abandonul de familie, în special sub forma neplăţii cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere, stabilită pe cale judecătorească sau notarială, reprezintă una dintre cele mai grave forme de violenţă economică, având un impact direct şi profund asupra copiilor minori şi asupra părintelui care îi îngrijeşte, de regulă mama. Deşi Codul penal incriminează această faptă, eficienţa reală a protecţiei penale este serios diminuată prin condiţionarea exercitării acţiunii penale de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv, dificil de respectat în contextul relaţiilor de familie”

Documentul justifică această schimbare prin referirea la o hotărâre din 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a creat probleme în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației.

Potrivit expunerii de motive, decizia nr. 2/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit că intervalul de trei luni pentru depunerea plângerii prealabile începe să se calculeze din momentul în care persoana prejudiciată a avut cunoștință de comiterea faptei, adică după expirarea perioadei de trei luni de neplată care duce la consumarea infracțiunii.
Această interpretare, considerată corectă din punct de vedere legal, conduce însă în practică la situații extrem de inechitabile, care se încheie cu soluții de clasare, chiar dacă obligația de întreținere nu este încă îndeplinită.

Alina Gorghiu, deputat al PNL și promotor al inițiativei, consideră că această schimbare este esențială pentru ocrotirea minorilor.

Nu este specificat.

În legătură cu acest subiect, doamna Gorghiu a inițiat un proiect care vizează protecția copiilor.

PNL este partidul din care face parte Alina Gorghiu.

Consecințele acestei situații sunt deosebit de grave pentru protecția copilului și interesul superior al acestuia, ducând la o lipsire efectivă de protecție penală a victimelor, după cum a afirmat aceasta.

Impactul acestui comportament asupra nivelului de trai al copilului și a stabilității financiare a părintelui care se ocupă de îngrijirea zilnică a acestuia este unul direct, potrivit declarațiilor lui Gorghiu.

„De asemenea, această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului, precum şi stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură acestuia îngrijirea zilnică”

, a adăugat Gorghiu.

Accelerarea procesului legislativ a fost decisă pentru proiect, care urmează acum un traseu de urgență prin Parlament. În cadrul acestei proceduri, Senatul a fost primul care a fost sesizat și a adoptat proiectul fără a fi nevoie de o dezbatere explicită, rolul decisiv revenind acum Camerei Deputaților.